PRAI SUD EST 2009 2013.pdf - STP Sud Est

PRAI SUD-EST 2009 - 2013

CUPRINS Pg. Cuvânt înainte………………………………………………….................................……………………….…

4

1. REZUMAT………………………………………………….……………………............................……….

5

2. DEMOGRAFIE………………………………….………..............................................................................

8

2.1. Situaţia actuală. Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990 – 2007 2.1.1.1. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)................................................................ 2.1.1.2. Distribuţia pe sexe........................................................................................................... 2.1.1.3. Structura pe grupe de vârstă............................................................................................ 2.1.1.4. Structura etnică............................................................................................................... 2.1.1.5. Mişcarea migratorie......................................................................................................... 2.2. Proiecţii demografice la orizontul anului 2025…………………………….................................. 2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT....…................................

8 8 8 8 9 9 9 11

3. PROFILUL ECONOMIC REGIONAL……………………………………...…….....................................

12

3.1. Situaţia actuală. Principalii indicatori economici pentru perioada 2000-2006........................... 3.1.1.Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)............................................. 3.1.2 Productivitatea muncii ........................................................................................................ 3.1.3.Dinamica generală a firmelor din Regiune (investiţii brute, investiţii străine directe, dinamica unităţilor locale active, IMM)....................................................................................... 3.2. Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013................................................ 3.3.Alte informaţii şi informaţii parţiale................................................................................................. 3.3.1.Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate......................................... 3.3.2.Cercetarea – dezvoltarea..................................................................................................... 3.3.3.Industria.............................................................................................................................. .3.3.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu..................... 3.3.5.Agricultura.......................................................................................................................... 3.3.6.Turismul .............................................................................................................................. 3.3.7.Dezvoltarea durabilă........................................................................................................... 3.3.Principalele concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPT..............

12 12 15

4. PIATA MUNCII………………………………………………………………….............................……….

15 16 17 17 18 18 18 20 20 21 22 24

4.1. Situaţia actuală Indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002 - 2007................... 4.1.1. Participarea la forţa de muncă........................................................................................ 4.1.2. Şomajul (BIM) de lungă durată...................................................................................... 4.1.3. Şomajul tinerilor (BIM) ................................................................................................ 4.1.4. Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie............................... 4.1.5. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional......................... 4.1.6. Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)............................................ 4.1.7. Şomajul înregistrat......................................................................................................... 4.1.8. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor............................ 4.1.9. Şomajul înregistrat de lungă durată............................................................................... 4.1.10. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei ........... 4.1.11. Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale..................... 4.1.12. Numărul mediu al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale pe activităţi ale economiei, regiuni/judeţe..............................................................................................

24 24 26 26 27 27 28 28 29 29 29 31

4.2.Informaţii parţiale ............................................................................................................................. 4.2.1.Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate în perioada 2003- 2008.......................................................................................... 4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic................ 4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală.......................................................... 4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior...................................................

32

1

31

32 33 35 36

PRAI SUD-EST 2009 - 2013 4.2.2. Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2008 – martie 2009, în contextul crizei economice şi financiare.......................... 4..3.Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)................................ 4..3.1.Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INSCMPS.................. 4.4.Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lung (INCSMPS)............................... 4.5.Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT…………...........……… 5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN REGIUNE …………...................................….. 5.1.Contextul de politici pentru educaţie si formare profesională.................................................................. 5.1.1.Contextul european...................................................................................................................................... 5.1.2.Contextul naţional......................................................................................................................................... 5.2.Indicatori de context specifici . Contextul demografic şi populaţia şcolară……………………………. 5.3.Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2008………………………………….............................….. 5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic……..………………………………… 5.3.2 Resursele umane din ÎPT………………………………………………………………... 5.3.3 Numărul de elevi pe unităţi şcolare .................................................................................. 5.3.4 Resurse materiale şi condiţii de învăţare………………………………………………... 5.4. Indicatori de proces……………………………………………………………………………………….. 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT…………………………………………... 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT………………………………………………………………………………… 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere. ………………………………………………............................…… 5.5. Indicatori de ieşire pentru perioada 2000- 2008……………………………....................................…… 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională ………………………………... 5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste)……………………………... 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED ………………………………………………... 5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED……………………………………………………….. 5.5.5. Structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit)……………………... 5.5.6. Rata de succes…………………………………………………………………………………………….. 5.5.7. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie…………………………………………………………... 5.5.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie……………………………………………………….. 5.5.9. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)…………….. 5.5.10. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior................................................................................................................................................... 5.5.11. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)……………………………….. 5.6. Indicatori de impact ………………………………………………………………………………………. 5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului în perioada 2003 - 2008 5.6.2.Inserţia profesională a absolvenţilor din anii………………………………………… 5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă………………………….. 5.7. Oferta şcolilor din ÎPT din Regiune în perioada 2002 - 2009………………………...........…………… 5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare………………………………………………………………………… 5.7.2. Analiza ofertei curente – formarea profesională iniţială în anul şcolar 2008-2009..................................... 5.7.3. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2008-2009 …………….........………… 5.7.4. Reţele şcolare în anul şcolar 2008-2009 ……………………………………………………….........…... 5.7.5. Parteneriatul cu întreprinderile Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor şi parteneriatul cu agenţii economici în anul şcolar 2008-2009……………………........................................… 5.8.Principalele concluzii din analiza ÎPT regional…………………………………………………………... 6.MONITORIZAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PRAI ÎN PERIOADA SEPTEMBRIE 2008 – MARTIE 2009……………………..................................................................……… 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cerea......................................................... 8.REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013………………………………………………………………………................ 9.ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013……………………………………………….................................................... 10. CONTRIBUŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR LA DEZVOLTAREA REGIONALĂ............... 11. ANEXE

2

36 37 38 40 41 47 47 47 51 50 54 54 54 55 57 57 57 58 59 59 59 60 60 61 62 62 62 62 63 63 63 64 64 64 64 65 65 67 68 69 69 69 73 77 79 81 99


Lista abrevierilor MECI CNDIPT PRAI PLAI PAS CR CLDPS IPT TVET AJOFM CES SAM AC CCD ISJ CDS CDL INCSMPS EQF ECVET ECTS ENQA – VET

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ Planul de Acţiune al Şcolii Consorţiu Regional Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Învăţământ Profesional şi Tehnic Tehnical, Vocational and Educational Training Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Cerinţe Educaţionale Speciale Şcoală de Arte şi Meserii An de Completare Casa Corpului Didactic Inspectorat Şcolar Judeţean Curriculum la Decizia Şcolii Curriculum în Dezvoltare Locală Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale European Qualification Framework European Credit system for Vocational Education and Training European Credit Transfer and Accumulation System European Network for Quality Assurance in Vocational Education and Training

3


Cuvânt înainte Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia. Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. Modelul propus şi implementat începând cu anul 2003 urmăreşte asigurarea unei oferte de formare profesională prin IPT relevantă în raport cu nevoile previzionate ale pieţei muncii Relevanţa ofertei de formare profesională se referă atât la aspectul cantitativ ( deficitul de competenţe şi calificări de pe piaţa muncii) cât şi la aspectul calitativ ( teritorialitatea ofertei şi calitatea rezultatelor învăţării) Modelul de planificare strategică se caracterizează prin: descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local realizarea exerciţiului participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali multipli (Consorţii regionale, Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, Consilii de Administraţie al unităţii de învăţământ) combinarea fluxului decizional de sus în jos cu cel de jos în sus elaborarea, implementarea şi monitorizarea instrumentelor de planificare strategică: Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) - nivel regional ; Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) - nivel judeţean; Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) nivelul comunităţii din aria de acţiune a şcolii Scopul Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională, în perspectiva anului 2013. PRAI cuprinde: analiza contextului regional din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor demografice, de piaţă a muncii şi economice; analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin analiza contextului regional; priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel regional ca răspuns la nevoile identificate; contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională. Rolul PRAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea şi armonizarea documentelor strategice de la nivel judeţean şi local (PLAI, PAS) PRAI este elaborat şi actualizat anual în cadrul Consorţiului Regional - structură consultativă pentru problemele de educaţie şi formare profesională a Consiliului de Dezvoltare Regională (CDR). După adoptarea în cadrul Consorţiului, PRAI este aprobat de CDR. 1

Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

4


1. REZUMAT Prezentul document realizează o analiză a situaţiei actuale şi a celei previzionate pentru aspectele demografice, economice , ale pieţei muncii şi ale învăţământului profesional şi tehnic din Regiunea de dezvoltare Sud - Est din perspectiva cererii actuale şi previzionate pentru formarea profesională. La sfârşitul fiecărui capitol de analiză sunt formulate concluzii şi recomandări adresate factorilor de decizie pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic. Planul de măsuri - propus pentru transpunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, este prezentat în capitolul 9 şi reprezintă scopul final al demersului de analiză. Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbătrânirea populaţiei. Se reţin din analiza demografică, diversitatea etnică, gradul ridicat de urbanizare al regiunii dar şi ponderea semnificativă a populaţiei rurale din unele judeţe. Scăderile prognozate pentru totalul populaţiei regiunii şi mai ales scăderile înregistrate în ultimii ani la populaţia cu vârsta între 0-14 ani va influenţa structura reţelei şcolare prin concentrarea activităţilor şi creşterea competiţiei între şcoli. Apreciem că într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor. Creşterea numărului populaţiei cu vârsta de 60 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat; Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural decât cea din mediul urban ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii, cu asigurarea egalităţii şanselor; Preponderenţa populaţiei feminine, inclusiv la categoria de vârstă 0-14 ani, apreciem că are implicaţii în structura ofertei de formare iniţială. Din analiza mediului economic regional se constată diversitatea activităţilor economice, creşterea ponderii serviciilor în economia regională (având cea mai mare contribuţie în formarea PIB regional), precum şi dinamica construcţiilor. Economia regiunii se află pe un trend crescător ca urmare a creşterilor înregistrate pentru produsul intern brut, valoarea adăugată brută, cifra de afaceri, investiţiile brute, investiţiile străine. Se apreciază că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, mecanica prin calificări ce se adresează industriei navale, agricultura şi industria alimentară. Schimbările tehnologice şi organizaţionale produse la nivelul agenţilor economici impun dezvoltarea parteneriatului dintre unităţile şcolare IPT şi agenţi economici pentru adaptarea curriculum-ului, asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată o rată de ocupare mai mică decât la nivel naţional şi un decalaj semnificativ faţă de ţinta UE pentru 2010 (care prevede o rata de ocupare de 70% în 2010). Reţinem evoluţia relativ constată a ponderii ocupării în agricultură, cu menţiunea că este o ocupare supradimensionată, precară, de subzistenţă, şi uşoara tendinţă de creştere a ponderii ocupării în servicii (insuficientă însă pentru o economie modernă). 5


Ponderea mare a populaţiei şomere din grupa 15-24 ani (30,39% din şomeri) cu diferenţe însemnate între cele două sexe apreciem că trebuie să fie obiect de analiză la nivel local şi la nivelul parteneriatului şcoală-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au generat situaţiile de şomaj ridicat in rândul acestei grupe de vârstă(oferta educaţională neadecvată cerinţelor pieţei muncii,competenţele scăzute ale absolvenţilor în raport cu cerinţele angajatorilor, refuzul absolvenţilor pentru încadrare în anumite meserii sau pentru formare iniţială în meserii cerute pe piaţa muncii) şi adoptarea măsurilor pentru diminuarea fenomenului. Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă şi nivele de instruire arată nevoia ca atât şcoala cât şi factorii responsabili trebuie să acţioneze pentru crearea condiţiilor şi a motivaţiei în deplină egalitate a şanselor pentru continuarea studiilor de către absolvenţii de gimnaziu şi diminuarea în acest fel a procentului de populaţie ocupată cu nivel de pregătire gimnazial. Astfel, populaţia ocupată cu nivel de pregătire gimnazial şi primar se ridica în 2007 la 28,5% din populaţia ocupată. În acelaşi sens, apreciem că şcolii îi revine o importantă sarcină de a aborda forme de învăţământ pentru adulţi în condiţiile în care cerinţele ce se vor manifesta pe piaţa muncii şi în viaţa economică odată cu integrarea României în Uniunea Europeană vor afecta şi mai mult categoriile de populaţie ocupată cu nivel de instruire primar, gimnazial şi chiar profesional. Din analiza evoluţiilor prognozate pentru cerere-ofertă şi pentru cerere în perspectiva 2013 apreciem că este necesară creşterea preocupării şcolilor pentru asigurarea a unei înalte calităţi a formării profesionale, menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la un nivel superior celorlalţi ofertanţi de forţă de muncă. Şansa absolvenţilor şi implicit a şcolii, în condiţiile în care oferta pe piaţa muncii este cu mult mai mare decât cererea, este de a răspunde în mai mare măsură cerinţelor angajatorilor decât alţii. Acest lucru se poate obţine prin dezvoltarea resurselor umane şi materiale ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală-angajatori. Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia populaţiei şcolare, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale, etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi formare profesională din regiune sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor. În ceea ce priveşte planificarea ofertei de formare profesională iniţială se pot desprinde următoarele concluzii: - Oferta de formare profesională pentru anul şcolar 2009 – 2010 este în concordanţă cu cererea previzionată la orizontul anului 2013 (apreciere prin ponderi ale ofertei pe domenii de formare în raport cu ponderi ale cererii previzionate) pentru 13 domenii de formare profesională. - Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri înafara plajei ponderilor recomandate în PRAI sunt: − electronică automatizări – ponderea în planul de şcolarizare este de 9,7% faţă de ponderea − −

recomandată cuprinsă între 4,5 şi 6,5% electric – ponderea în planul de şcolarizare este de 7,7% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 4,5 şi 6,5% construcţii - ponderea în planul de şcolarizare este de 5,1% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 8,5 şi 11,5%

6


− −

−

comerţ - ponderea în planul de şcolarizare este de 6,1% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 9 şi 12% industrie alimentară - ponderea în planul de şcolarizare este de 7,7% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 4 şi 6% protecţia mediului - ponderea în planul de şcolarizare este de 5,1% faţă de ponderea recomandată cuprinsă între 2,5 şi 3,5%

Este necesară adaptarea ofertei în anul şcolar 2010-2011 la toate domeniile de formare profesională. - Structura ofertei de formare profesională iniţială este necesar să fie analizată la nivel local (nivelul judeţului şi al şcolii) pe calificări în raport cu cererea previzionată de forţă de muncă; - Distribuţia teritorială a ofertei educaţionale prin şcolile IPT va ţine cont de resursele disponibile şi, în mod deosebit de asigurarea parteneriatului şcoală - agenţi economici. În acest sens, apreciem că dezvoltarea învăţământului liceal în mediul rural nu este oportună în marea majoritate a cazurilor datorită investiţiilor mari necesare, dificultăţilor de asigurare a cadrelor didactice calificate, a numărului relativ redus de elevi care ar avea acces la aceste şcoli şi a agenţilor economici puţini şi cu capacitate redusă de asigurare a condiţiilor de instruire practică a elevilor. Din aceste motive apreciem că direcţiile de acţiune pentru rezolvarea acestei probleme sunt: dezvoltarea unor şcoli centre de resurse în zone rurale cu bazin demografic relevant, creşterea gradului de mobilitate al elevilor prin asigurarea transportului şcolar şi prin burse de studii pentru acces la internatele Grupurilor Şcolare, învăţământul la distanţă şi dezvoltarea campusurilor şcolare care să deservească comunităţi rurale de pe o arie mai extinsă . La nivelul regiunii ponderea personalului didactic calificat încadrat pe disciplinele de specialitate este de 93,28%. Ponderea personalului didactic necalificat este de 6,72%. Din totalul cadrelor didactice de specialitate, 60,16% sunt titulare. În mediul rural se constată că ponderea personalului didactic calificat este de numai 77,27% iar personalul didactic necalificat este în procent de 22,73%. Titularii din mediul rural reprezintă doar 38,6% din totalul cadrelor didactice care funcţionează în acest mediu de rezidenţă. Aceste date arată necesitatea adoptării unor măsuri care să conducă la diminuarea numărului de cadre didactice necalificate şi creşterea numărului de titulari. Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare,arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PRAI ACTUALIZAT ÎN ANUL 2009 capătă un grad foarte ridicat de relativitate. În acest context, Consorţiul regional apreciază că la acest moment PRAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare profesională iniţială începând cu anul şcolar 2010-2011, ca răspuns la cererea pieţei muncii. În aceste condiţii, Consorţiul Regional consideră necesară o actualizare a PRAI ÎN LUNA NOIEMBRIE 2009 pe baza unei monitorizări lunare în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii, astfel încât oferta IPT pentru anul 2010-2011 să fie fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii cât mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare, decizie care, în conformitate cu Metodologia de fundamentare a cifrei de şcolarizare este adoptată în luna decembrie. Se recomandă monitorizarea lunară a evoluţiilor de pe piaţa muncii, în special a şomajului şi a locurilor de muncă vacante la nivel local şi regional pentru perioada martie - noiembrie 2009.

7


2. DEMOGRAFIE 2.1. SITUAŢIA ACTUALĂ. POPULAŢIA TOTALĂ. DINAMICA GENERALĂ ÎN PERIOADA 1990-2007 Populaţia Regiunii Sud - Est era la data de 1 iulie 2007 de 2830430 persoane ceea ce reprezintă 13,14% din populaţia României (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a). În perioada 1990-2006, populaţia regiunii a înregistrat o scădere continuă, tendinţa păstrându-se în continuare. Toate judeţele regiunii au cunoscut scăderi ale populaţiei în perioada de analiză. În valori absolute, cele mai mari scăderi ale populaţiei s-a înregistrat în judeţul Brăila unde în anul 2007 populaţia a scăzut cu 37318 persoane faţă de 1990 Procentual, cele mai mari scăderi s-au înregistrat, în perioada analizată în judeţele Brăila ( 9,26%) şi Tulcea (7,47%). Cel mai puţin afecta de scăderea populaţiei a fost judeţul Vrancea în care scăderea a fost de 0,36% (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a) 2.1.1.Distribuţia pe medii rezidenţiale Din punct de vedere al distribuţiei pe medii rezidenţiale se constată că la nivel Regiunii Sud Est ponderile sunt apropiate de valorile naţionale. Între judeţele regiunii Sud - Est se disting însă diferenţe notabile: judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi au populaţie rezidentă preponderent în mediul urban iar judeţele Buzău, Tulcea şi Vrancea au populaţie rezidentă preponderent în mediul rural (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a). Judeţul cu cea mai mare pondere a populaţiei urbane este judeţul Constanţa, cu aproape 71% din totalul populaţiei iar judeţul cu cea mai mare pondere a populaţiei rurale este judeţul Vrancea cu 62,2%. 2.1.2.Distribuţia pe sexe Structura populaţiei pe sexe este foarte apropiată la nivel regional şi judeţean de structura la nivel naţional, variaţiile fiind sub 1 punct procentual (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a) Este preponderentă populaţia feminină atât la nivel regional cât şi la nivelul fiecărui judeţ din cadrul regiunii. Cea mai mare diferenţă dintre ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine se înregistrează în judeţul Constanţa, diferenţa fiind de 2,6% în favoarea populaţiei feminine. 2.1.3. Structura pe grupe de vârstă La 1 iulie 2007, în Regiunea Sud - Est, distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă are ponderi apropiate de valorile naţionale la toate grupele de vârstă, diferenţele fiind sub 0,5%. Pe judeţe, structura pe grupe de vârstă diferă, fiind mai favorabilă populaţiei tinere cu vârsta între 0-24 ani în Galaţi, Constanţa, Tulcea şi Vrancea, în timp ce în Buzău şi Brăila este mai favorabilă populaţiei cu vârsta de peste 24 ani (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1a) Populaţia din grupa de vârstă 0-14 ani are cea mai mică pondere din totalul populaţiei în judeţul Brăila (13,8%) şi cea mai mare în judeţul Vrancea(16%). La populaţia din grupa de vârstă 15-19 ani cel mai mare decalaj, de 1%, se înregistrează între judeţul Tulcea (cu pondere de 7,6% din totalul populaţiei) şi judeţul Buzău (cu pondere de 6,6%). Populaţia de vârstă 20-24 ani este mai bine reprezentată în judeţele Tulcea(8%),Constanţa(8,1%) şi Galaţi (7,7%), la polul opus situându-se judeţele Buzău (6,8%), Brăila (7%) şi Vrancea (7,5%). Populaţia cu vârsta de peste 65 ani are ponderi mai mari decât valorile naţionale şi regionale în judeţele : Brăila, Buzău şi Vrancea. Cea mai mare pondere se înregistrează în judeţul Buzău (18,1%), mai mare cu peste 3 puncte procentuale faţă de valoarea la nivel naţional şi cea de la nivel regional. 8


2.1.4. Structura etnică Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, arată că 4,8% din populaţia Regiunii Sud – Est o reprezintă minorităţi etnice. Structura etnică la nivelul regiunii se prezintă astfel : etnia Romă (1,7 % ); comunitatea ruşilor lipoveni (0,9% ) - concentrată în judeţul Tulcea reprezentând 16.350 de persoane din 25.464 persoane de această etnie la nivelul regiunii; comunitatea grecilor (0,1% ); comunitatea turcă (1%) – concentrată în judeţul Constanţa reprezentând 27.914 persoane în acest judeţ faţă de 32.098 persoane de această etnie la nivel regional; comunitatea tătară destul de numeroasă, concentrată la nivelul judeţului Constanţa, unde au fost înregistrate 23.230 persoane din 23.935 la nivelul întregii ţări. 2.1.5.Mişcarea migratorie Conform Comunicării Comisiei Comunităţilor Europene din 18 noiembrie 20082, cetăţenii români emigranţi reprezintă aproximativ 2,5% din populaţia activă a României. Conform aceleiaşi surse cetăţenii bulgari şi români rezidenţi în UE-25 a crescut de la aproximativ 690000 la sfârşitul anului 2003 la aproximativ 1,8 milioane la sfârşitul anului 2007. Românii reprezintă aproximativ 19% din totalul persoanelor care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE şi care au rezidat într-un alt stat membru al UE pe parcursul ultimilor 4 ani. Principala ţară de destinaţie a acestora a fost Spania, care a primit peste 50% dintre persoanele care şi-au exercitat mobilitatea de curând în cadrul UE. Cea de-a doua ţară în ordinea numărului de cetăţeni români care şi-au exercitat mobilitatea de curând a fost Italia (aproximativ 25%). În cazul României, în ultimii ani numeroşi cetăţeni au imigrat deja pentru a lucra în UE, aceasta sugerând faptul că mulţi dintre cei care intenţionau să emigreze deja au emigrat şi că potenţialul pentru noi valuri de emigrare este limitat. Având în vedere condiţiile economice actuale, este posibil ca o eventuală scădere a cererii de forţă de muncă în UE să reducă migraţia de forţă de muncă şi chiar să producă o revenire în ţară a unui număr de emigranţi. Deşi nu există date privind emigraţia din ultimii ani la nivel regional, o serie de companii, mai cu seamă cele din industria navală, s-au confruntat cu problema unui deficit de forţă de muncă datorită emigraţiei unui important număr de angajaţi cu studii medii şi superioare. 2.2. PROIECŢII DEMOGRAFICE AL ORIZONTUL ANULUI 2025 Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru orizontul anului 2025 arată o scădere continuă pentru întreaga regiune şi pentru toate judeţele(vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b şi 1c). Scăderile cele mai mari se prognozează în 2025 pentru judeţele Brăila (scăderea cu 37,4% faţă de 2005) şi Tulcea (scăderea cu 33,1% faţă de 2005). Pe grupe mari de vârstă, la nivel regional se prognozează o scădere a populaţiei din grupele de vârstă 0-14 ani şi 15-64 ani şi o creştere a populaţiei din grupa de vârstă peste 65 de ani (vezi fig. 2.1.). Scăderile previzionate sunt pentru grupa de vârstă 0-14 ani cu 29,3% faţă de 2005 iar pentru grupa de vârstă 15-64 ani cu 13,5% faţă de 2005. Judeţele cu cea mai mare scădere prognozată a populaţiei din grupa de vârstă 0-14 ani sunt Brăila (cu o scădere de 37,4% 2

Comunicarea Comisiei cătrePparlamentul european, Consiliu, Comitetul economic Și social European şi Comitetul Regiunilor - Impactul liberei circulații a lucrătorilor în contextul extinderii UE - Raport privind prima etapă (1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008) a măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2005 și conform cerințelor în temeiul măsurilor tranzitorii prevăzute în Tratatul de aderare din 2003 - Bruxelles, 18.11.2008 http://www.muncainstrainatate.anofm.ro/files/Raportul%20Comisiei%20Europene%20%20prima%20etapa%20a%20masurilor%20tranzitorii.pdf

9


M II P E RS O ANE

faţă de 2005) şi Galaţi (cu scădere de 33,1% faţă de 2005). (vezi Anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b) La grupa de vârstă 15-64 ani cele mai importante reduceri se vor înregistra în judeţele Brăila (reducere cu 20% faţă de 2005) şi Tulcea (reducere cu 17,8% faţă de 2005). Prognoza la orizontul anului 2025 pentru grupa de vârstă 65 ani şi peste la nivel regional arată o creştere cu 10,8% a populaţiei Fig. 2. 1. din această grupă faţă de anul 2005. Cu excepţia judeţelor Buzău, Vrancea şi EVOLUŢIA PREVIZIONATĂ PENTRU POPULAŢIA REGIUNII SUD EST PE GRUPE DE VÂRSTĂ Brăila în care se preconizează uşoare 3500,0 scăderi ale populaţiei din această grupă 3000,0 de vârstă, pentru celelalte judeţe sunt 396,5 406,0 400,1 398,6 2500,0 435,2 450,0 previzionate creşteri, cea mai importantă 2000,0 1500,0 1988,6 fiind în judeţul Constanţa (creştere cu 1990,1 1977,2 1918,0 1813,4 1722,1 1000,0 38,7% faţă de anul 2003). 500,0

473,6

446,2

408,9

390,0

356,5 315,5 0,0 Pentru populaţia de vârstă 2003 2005 2010 2015 2020 2025 şcolară pe grupele de vârstă 3-6 ani, 7ANUL 14 ani şi 15-24 ani, previziunea pentru 0-14 ANI 15-64 ANI 65 ANI I PESTE orizontul anului 2025 arată o Sursa datelor: INS scădere la nivelul regiunii, pentru toate grupele de vârstă (vezi fig.2.2.). De asemenea, la nivelul tuturor judeţelor se preconizează scăderi la toate grupele de vârstă. Cele mai mari scăderi pentru toate cele trei grupe de vârstă se preconizează în judeţul Brăila (vezi anexa 1 DEMOGRAFIE, foaia de lucru Anexa 1b şi 1c).

Fig. 2. 2. EVOLUŢIA PREVIZIONATĂ PENTRU POPULAŢIA DE VÂRSTĂ COLARĂ DIN REGIUNEA SUD EST

mii persoane

La grupa de vârstă 3-6 ani, la orizontul anului 2025 se preconizează o scădere la nivel regional cu 31% faţă de anul 2005. Cu ponderi ale scăderii sub media regională se situează judeţele Constanţa (26,9%), Vrancea(26,9%) şi Buzău (29,5%). La grupa de vârstă 7-14 ani, în 2025 se preconizează o scădere cu 26,7% faţă de populaţia şcolară din această grupă de vârstă din 2005. Scăderi peste media regională se preconizează pentru judeţele Brăila, Buzău, Galaţi. Cea mai mare scădere se preconizează pentru populaţia din grupa de vârstă 15-24 ani, această scădere estimată fiind cu 40% la nivel regional, faţă de anul 2005. Judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea vor înregistra scăderi mai mari decât cea regională.

500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0

440.3 381.4 302.6 252.1

112.9

2005

222.8

107.7

2010 3 - 6 ani

Sursa datelor: INS

10

217.3 101.9

2015 7-14 ani

272

264.1

205

184.7

90.5

2020

77.7

2025

15-24 ani


2.3. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU IPT Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei şi formării profesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 1524 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin: − Concentrarea pregătirii în şcoli identificate ca viabile din punct de vedere al potenţialului local şi zonal de dezvoltare socio-economică; − Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială pentru şcoli apropiate; − Diversificarea ofertelor de formare profesională iniţială a şcolilor pentru a acoperi nevoile locale şi regionale; − Colaborarea şcolilor în cadrul reţelelor de şcoli pentru utilizarea eficientă a resurselor şi acoperirea teritorială a nevoilor de educaţie şi formare profesională iniţială;

Într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor. În acest context, este necesară dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea unei pregătiri în concordanţă cu nevoile acestora.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural faţă de cea din mediul urban în toate judeţele regiunii ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii de populaţie şcolară la educaţie şi formare profesională, cu asigurarea egalităţii şanselor. Oferta de formare profesională iniţială a şcolilor va trebui să susţină valorizarea patrimoniului cultural specific şi a resurselor naturale din mediul rural.

Creşterea previzionată a populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat;

Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 30-64 ani va conduce la o creşterea a nevoilor de formare continuă. Acest fapt reprezintă o importantă oportunitate pentru unităţile şcolar interesate în compensarea diminuării populaţiei şcolare.

Diversitatea etnică caracteristică regiunii impune soluţii pentru asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea grupurilor etnice defavorizate, în special pentru populaţia rromă.

Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană , în condiţiile noului statut al României de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcţiilor navale şi în construcţii

11


3. PROFILUL ECONOMIC AL REGIUNII 3.1. SITUAŢIA ACTUALĂ.PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI PENTRU PERIOADA 2000- 2007 3.1.1.Produsul intern brut(PIB) şi valoarea adăugată brută(VAB) Cu un PIB care reprezintă în anul 2006 11,17% din PIB naţional, Regiunea Sud - Est se situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media naţională în toată perioada 2000-2006 (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB). Produsului intern brut pe locuitor la nivel regional a scăzut în 2005 la 84,98% din produsul intern brut pe locuitor la nivel naţional. Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional reprezenta în 2007 42,2% din media europeană (UE-27=100%). Cu toate că se constată un ritm important de creştere a acestui indicator în perioada 2001-2007, se menţine în continuare un decalaj important între valorile naţionale şi media europeană . Ritmul de creştere a PIB regional în perioada 2000-2006 a fost apropiat de cel naţional. Judeţele regiunii care au înregistrat o creştere a PIB superioară creşterii regionale sunt: Constanţa şi Tulcea. Contribuţia judeţelor Regiunii la formarea PIB regional arată mari disparităţi. Astfel, contribuţia judeţului Constanţa în anul 2006 este cea mai mare şi reprezintă 38,05% din PIB regional în timp ce contribuţia judeţului Tulcea este cea mai mică, de numai 7,86%. Evoluţia ponderilor produsului intern brut judeţean la formarea PIB regional în perioada 2000- 2005 arată că la nivelul judeţelor Constanţa şi Tulcea au avut loc creşteri ale ponderilor PIB la formarea PIB regional. Analiza valorii adăugate brute pe categorii de resurse arată că în valori absolute la preţuri curente a avut loc o creştere în 2006 faţă de 2005 la toate categoriilor de resurse Comparând ponderea sectoarelor mari de activitate la formarea valorii adăugate brute regionale anuale constatăm că domeniile servicii şi construcţii se înscriu pe un trend crescător în timp ce industria şi agricultura au trenduri descrescătoare. Subsectoarele hoteluri şi restaurante, transport, depozitare, comunicaţii, tranzacţii imobiliare înregistrează, în perioada 2000- 2006 tendinţa de creştere a ponderii la formarea VAB regional. Activităţile din industria prelucrătoare şi energie electrică, termică, gaze apă, au înregistrat descreşterea ponderii la formarea VAB regional. (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB). Comparativ cu structura VAB la nivel naţional în anul 2006, la nivelul regiunii Sud Est se remarcă ponderea mare, peste media naţională, a agriculturii şi construcţiilor în formarea VAB regional. De asemenea, se remarcă contribuţia mai mică a industriei şi serviciilor la formarea VAB regional comparativ cu mediile naţionale. Activităţile din hoteluri şi restaurante, transport, depozitare, comunicaţii, energie electrică, termică, gaze, apă au un aport mai mic la formarea VAB regional decât mediile naţionale. Industria, intermedierile financiare şi tranzacţiile imobiliare, servicii publice au ponderi mai reduse formarea VAB regional decât ponderile acestor activităţi în formarea VAB naţional (vezi Anexa 2a - Economie SE: PIB, VAB) Comparaţia cu structura VAB în Uniunea Europeană evidenţiază în primul rând decalajele mari în ceea ce priveşte agricultura. Ponderea de aproximativ 6 ori mai mare a agriculturii la formarea VAB regional faţă de media europeană şi cu aproximativ 30% mai mare decât media naţională, arată importanţa acestui sector în economia regională. Se remarcă decalajele mari între valorile medii la nivel european şi cele de la nivel naţional şi regional în servicii privind intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, servicii pt. întreprinderi servicii publice. Contribuţia acestor servicii la formarea VAB se situează mult sub media UE 27. 12


Ponderea mare a industriei (printre cele mai mari din UE) arată că există la nivel naţional şi regional un important potenţial în acest sector. Pe de altă parte, evoluţiile descrescătoare din ultimii ani ale ponderii acestui sector la formarea VAB regional, sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Este de aşteptat ca integrarea în UE să conducă în timp la creşterea ponderii serviciilor şi diminuarea ponderii agriculturii şi industriei la formarea VAB. Tabelul 3.1. Structura VAB în anul 2006 – UE 27, RO, Reg. S-E

Agricultură, silvicultură, piscicultură Industrie Construcţii Servicii, din care: Comerţ + Hoteluri şi restaurante + Transport, depozitare, comunicaţii Intermedieri financiare + Tranzacţii imobiliare, servicii pt. întreprinderi Servicii publice şi alte servicii TOTAL

UE27 1.8 20.3 6.2 71.7 21.3 27.8 22.6

RO 8.8 27.8 8.4 54.9 25.1 15.0 14.8

100.0

100.0

Regiunea Sud Est 11.5 26.9 10.1 51.5 24.2 15.8 11.5 100.0

Sursa datelor: Eurostat

Comparaţia între judeţele regiunii privind structura VAB în anul 2005 evidenţiază următoarele principale aspecte: Judeţul Brăila Deţine cea mai mare pondere a agriculturii din VAB judeţean dintre toate judeţele regiunii (18,8%), de aproape 2 ori mai mare decât media naţională. Ocupă a treia poziţie în regiune în ceea ce priveşte ponderea construcţiilor la formarea VAB judeţean (7,8%). Ponderea industriei la formarea VAB judeţean plasează judeţul în penultima poziţie între judeţele regiunii, cu o pondere de 24,6%, cu 3,3 puncte procentuale sub media regională. Industria prelucrătoare are cea mai mică pondere (19,8%) comparativ cu celelalte judeţe. Activităţile din energie electrică, termică,gaze, apă contribuie cu 4,4% la formarea VAB judeţean, plasând din acest punct de vedere judeţul pe locul 2 între judeţele regiunii. În ce priveşte serviciile, judeţul se plasează pe ultimul loc între judeţele regiunii după ponderea acestui sector la formarea VAB ( 48,8%). Ponderea de 1,7% a intermedierilor financiare la formarea VAB, superioară mediei regionale (1,4%) plasează judeţul pe primul loc între judeţele regiunii. Transporturile, depozitarea şi comunicaţiile contribuie la VAB judeţean cu 10,1%, pondere inferioară mediei regionale (12,9%) dar care plasează totuşi judeţul pe locul 2. Cu ponderi modeste, sub media regională, activităţile din comerţ, hoteluri şi restaurante, tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi plasează judeţul la penultimul loc între judeţele regiunii. Judeţul Buzău Deţine pondere importantă a agriculturii, peste media regională (15,6%) Ponderea construcţiilor (7%) este sub media regională şi plasează judeţul pe poziţia a patra între judeţele regiunii. Industria ocupă locul 3 intre judeţele regiunii cu o pondere de 27,3%, superioară ponderii regionale. Deţine prima poziţie între judeţele regiunii în ceea ce priveşte ponderea industriei prelucrătoare la formarea VAB judeţean (24,7%, superioară mediei regionale)

13


Cu o pondere de 50% din VAB, inferioară mediei regionale, serviciile plasează judeţul pe locul 4 în cadrul regiunii. Activităţile din tranzacţii imobiliare, prestărilor de servicii pentru întreprinderi contribuie la formarea VAB judeţean cu 15%, pondere mai mare decât media regională şi care situează judeţul pe locul 1. Activităţile din comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare, comunicaţii, intermedieri financiare au ponderi din VAB sub media regională, plasând judeţul printre ultimele în cadrul regiunii. Judeţul Constanţa Judeţul Constanţa deţine poziţia de lider în ceea ce priveşte ponderea la formarea VAB a activităţilor din construcţii (9,3%, pondere superioară mediei regionale şi naţionale). Industria contribuie la VAB judeţean cu 28,2% (locul 2 între judeţe) iar serviciile cu 55,6% (locul 2 între judeţe) Agricultura este sectorul economic care contribuie în cea mai măsură la VAB judeţean (6,9%, pondere sub media regională şi naţională) Activităţile din industria prelucrătoare şi energie electrică, termică,gaze, apă contribuie cu ponderi superioare mediei regionale la formarea VAB judeţean. Activităţile din hoteluri şi restaurante deţin o pondere de 6,1% în VAB judeţean, pondere care depăşeşte cu mult media regională(3,4%) şi pe cea naţională (2,4%) plasând judeţul pe primul loc între judeţele regiunii. Într-o situaţie similară se situează activităţile din transport, depozitare, comunicaţii, care deţin 19,2% din VAB judeţean, peste media regională (12,9%) şi cea naţională (11%) Judeţul Galaţi Judeţul se situează pe locul 1 între judeţele regiunii în ceea ce priveşte ponderea industriei la formarea VAB judeţean (28,4%, pondere superioară mediei regionale şi naţionale). Industria prelucrătoare deţine locul 3 între judeţe cu o pondere de 23,1% iar energia electrică, termică, gaze, apă, locul 1 cu 4,6%. Ponderea agriculturii la VAB judeţean (13,8%) este superioară mediei regionale (12,6%) Cu o pondere de 8,6%din VAB, superioară mediei regionale şi naţionale, construcţiile plasează judeţul pe locul 2 în regiune. Serviciile, cu o pondere de 49,2% la VAB judeţean, inferioară valorii regionale, se plasează pe penultimul loc între judeţele regiunii. Judeţul Tulcea Agricultura, prin ponderea de 17,8 % din VAB judeţean plasează judeţul pe locul 2 între judeţele regiunii. Ponderile cu care industria, construcţiile şi serviciile contribuie la VAB judeţean sunt inferioare mediilor regionale şi naţionale. Judeţul se situează pe locul 2 între judeţele regiunii, după judeţul Constanţa, în ceea ce priveşte ponderea activităţilor din hoteluri şi restaurante (2,5%, pondere superioară mediei naţionale) Industria prelucrătoare deţine o pondere de 24,2% din VAB, superioară ponderilor regionale şi naţionale, ceea ce plasează judeţul pe locul 2 între judeţele regiunii. Judeţul Vrancea Judeţul deţine poziţia de lider la nivel regional în ceea ce priveşte contribuţia serviciilor la VAB judeţean (55,7%, pondere superioară mediei naţionale şi a celei regionale). Se detaşează, pe primul loc între judeţele regiunii, activităţile de comerţ (10,3% din VAB) şi tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi (15% din VAB). În schimb, activităţile de transport, depozitare, comunicaţii se plasează pe ultimul loc între judeţele regiunii (7,6% din VAB) iar activităţile din hoteluri şi restaurante plasează judeţul doar pe poziţia 4-5 (1,7% din VAB). 14


Atât industria cât şi construcţiile ocupă ultima poziţie între judeţe regiunii în ceea ce priveşte contribuţia acestor sectoare la VAB judeţean (industria:22,7% din VAB; construcţiile: 4,2% din VAB). Agricultura şi silvicultura deţin o pondere în VAB de 17,3%, superioară mediei regionale (locul 3 între judeţe). 3.1.2. Productivitatea muncii Productivitatea muncii pe persoană angajată la nivel naţional calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC),înregistrează în perioada 2002-2008 o creştere continuă, ajungând în 2008 la 38,3% din media UE 27. Mai mult, calculele previzionale pentru 2007 şi 2008 arată o diminuare în continuare a decalajului faţă de media europeană (vezi tabelul 3.2.) Tabelul 3.2.Ponderea productivităţii muncii în România comparativ cu media UE 27 UE - 27 România

2002 100 29.4

2003 100 31.3

2004 100 34.1

2005 100 35

2006 100 38,3

2007 100 42,1 (f)

2008 100 (f) 44,9 (f)

Sursa datelor: Eurostat (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/esa95_core_national/data/main_tables ) 3.1.3. Dinamica generală a firmelor din regiune Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii Investiţiile brute realizate la nivelul Regiunii Sud Est în anul 2006 reprezintă 9,42 % din totalul investiţiilor brute realizate la nivel naţional, ceea ce plasează regiunea pe locul 5 între regiuni. Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din perioada 2000-2006 arată că la nivelul regiunii Sud Est se înscriu pe trenduri crescătoare ale ponderilor investiţiilor sectoarele: industrie extractivă, industrie prelucrătoare,construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, tranzacţii imobiliare. Tendinţe de scădere a ponderilor investiţiilor înregistrează sectorul energie electrică, termică, gaze şi apă. Perioada ultimilor 3 ani analizaţi (2004-2006) arată însă o fluctuaţie a investiţiilor în industrie extractiva, industrie prelucrătoare, comerţ, hoteluri şi restaurante. (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c investiţii ) Investiţii străine directe În ceea ce priveşte repartizarea investiţiilor străine pe regiuni de dezvoltare, Banca Naţională a României remarcă orientarea cu precădere a acestora spre Bucureşti-Ilfov (64,3% din totalul investiţiilor străine directe in 2007). Regiunea Sud Est înregistrează o scădere continuă a ponderii în perioada 2003- 2007 . Investiţiile „greenfield” poziţionează regiunea Sud – Est în anul 2006 pe poziţia a 6-a între regiunile de dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c investiţii). Dinamica unităţilor locale active La nivelul regiunii, în anul 2007, erau active 59783 firme, iar în ceea ce priveşte tipul activităţii CAEN, majoritatea îşi desfăşurau activitatea în comerţ (49,5%), pe locul doi plasânduse, la distanţă mare, tranzacţii imobiliare (12,8%), industria prelucrătoare (10,7%), transport, depozitare şi comunicaţii (8,4%), construcţii (8,1%),hoteluri şi restaurante (5,3%) (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2b unit. locale active) Se constată că pentru perioada 2002-2007, la nivelul regiunii s-a înregistrat o creştere a numărului firmelor active pentru toate activităţile. Ponderea firmelor active din construcţii, transport, depozitare şi comunicaţii şi din tranzacţii imobiliare, din totalul firmelor active a 15


crescut continuu în perioada analizată. Se constată o scădere a ponderii firmelor active din comerţ şi industrie prelucrătoare. Pe clase de mărime, unităţile cu până la 10 angajaţi sunt majoritare, reprezentând , în 2007, 88,1% din totalul firmelor active. Se constată o scădere constantă a ponderii unităţilor locale active cu peste 50 de angajaţi, în favoarea firmelor cu 10-49 angajaţi (vezi Anexa 2b,cEconomie SE- Firme, Investiţii, foaia 2b unit. locale active) Numărul de personal din unităţile locale active din regiune a crescut în anul 2007 faţă de anul 2006 cu peste 15000 persoane. Cea mai mare creştere, cu peste 8000 de persoane au înregistrat-o, în acelaşi interval de timp, unităţile locale active cu până la 10 angajaţi. Firmele cu peste 250 de angajaţi au înregistrat o diminuare cu peste 4600 a numărului de angajaţi în perioada analizată Sectorul IMM Conform Studiului privind competitivitatea sectorului IMM din 2008, realizat de Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii,din punct de vedere demografic, densitatea IMM a crescut, ajungând, în 2007, la 23 IMM/1000 loc, dar rămâne mult sub media UE care este de peste 50 IMM/1000 loc. Regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o densitate de 49,9 IMM/1000 loc, este singura zonă din ţară cu o situaţie comparabilă cu cea a ţărilor UE, urmează regiunile NV, V şi Centru, cu valori apropiate de 25 IMM/1000 loc. Regiunea SE cu 20,4 IMM/1000 loc. se plasează a 5-a între regiunile de dezvoltare ale ţării. Cu intensitate demografică foarte scăzută, sub 16, se plasează regiunile SV, S şi NE. La nivelul Regiunii Sud - Est, în anul 2007, prin comparaţie cu anul precedent se constata o creştere a numărului de IMM-uri, a personalului angajat, a cifrei de afaceri si a investiţiilor brute. Această evoluţie arată potenţialul de creştere şi importanţa sectorului IMM în economia regiunii Pe sectoare economice, la nivelul regiunii, cea mai mare parte (82,6%) activează in domeniul serviciilor. În industrie sunt active 11,7% dintre IMM-uri iar in construcţii 5,7%. Analiza evoluţiei pe sectoare economice arată că în industrie numărul IMM-urilor şi cifra de afaceri a acestora au scăzut în ultimul an, pe fondul creşterii numărului de personal angajat şi a investiţiilor brute. În construcţii toţi indicatorii analizaţi au avut creşteri în anul 2005 faţă de anul precedent. În servicii a crescut numărul IMM-urilor precum şi numărul de angajaţi şi cifra de afaceri dar investiţiile brute au înregistrat o scădere. 3.2. PROIECŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI LA ORIZONTUL ANULUI 2013 Este de remarcat faptul că dinamica evoluţiilor din economie din ultimele luni, în condiţiile crizei economico - financiare mondiale, alterează cu foarte mare rapiditate prognozele realizate chiar pentru orizontul anului 2013. În acest context, informaţiile din aceste studii trebuie luate în considerare cu prudenţă şi actualizate pe măsura apariţiei unor noi previziuni. Cu toate acestea, o serie de concluzii pot fi formulate din analiza acestor studii previzionale. În continuare sunt prezentate câteva din aspectele considerate relevante din cele mai recente studii previzionale. Conform celui mai recent studiu al Comisia naţională de prognoză, “Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013”, realizat de în ianuarie 2009, produsul intern brut naţional va avea o creştere reală anuală în 2009 de numai 2,5% faţă de 7,9% cât a fost înregistrat în 2008. Creşterea reală anuală va fi în 2013 de 6%. Este de remarcat prognoza pentru industrie la care în 2009 se estimează o creştere reală a PIB de -0,1% faţă de anul anterior. Structura produsului intern brut pe ramuri arată o creştere a ponderii 16


serviciilor şi construcţiilor precum şi o diminuare a ponderii industriei şi agriculturii (vezi tab. Tabelul 3.3. Structura produsului intern brut pe ramuri %, preŃuri curente

-Industrie Agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestiera Construcţii Total servicii Total economie Impozite nete pe produs PRODUS INTERN BRUT

2005 24,8

2006 24,5

2007 23,9

2008 22,8

2009 21,9

2010 21,3

2011 20,7

2012 20,3

2013 19,9

8,4 6,5 48,6 88,3 11,7 100,0

7,8 7,4 48,6 88,3 11,7 100,0

5,7 9,0 50,1 88,7 11,3 100,0

6,0 10,7 49,3

5,9 11,0 50,3 89,1 10,9 100,0

5,7 11,3 51,1 89,4 10,6 100,0

5,4 11,7 51,9 89,7 10,3 100,0

5,1 12,1 52,5 90,0 10,0 100,0

4,8 12,7 53,1 90,5 9,5 100,0

11,2 100,0

Sursa datelor: Comisia naţională de prognoză, “Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013”, 19 ianuarie, 2009

Conform Studiului “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2011”, realizat de Comisia naţională de prognoză în anul 2008, produsul intern brut regional va înregistra la orizontul anului 2011 un ritm de creştere apropiat de cel naţional, ceea ce va conduce la menţinerea decalajului existent în prezent între regiunea Sud Est şi celelalte regiuni de dezvoltare. Indicii de disparitate ai produsului intern brut pe locuitor, în perspectiva anului 2011, evidenţiază faptul că regiunea Sud - Est îşi va menţine decalajul faţă de media naţională. Structura previzionată a produsului intern brut pe categorii de resurse arată că la nivelul Regiunii Sud – Est se vor produce semnificative mutaţii în aportul adus de sectoarele economice la formarea PIB regional. Astfel, se previzionează ca agricultura să îşi diminueze aportul la formarea PIB regional de la 11,1% în 2005 la 7,4%, menţinându-se însă peste media naţională (5,7%). De asemenea, construcţiile vor înregistra o creştere a contribuţiei la formarea PIB regional de al 6,9% cât se înregistrează în 2005 la 11,3% în anul 2011. Industria va înregistra o uşoară diminuare a ponderii în PIB regional (de la 23,8% în 2005 la 23%în 2011). Sectorul serviciilor va avea o pondere în PIB regional cu 2,2 puncte procentuale mai mare în 2011 faţă de 2005. Tabelul 3.4. Structura produsului intern brut pe categorii de resurse

Industrie Agricultura Construcţii Servicii

2005 23,8 11,1 6,9 46,3

2006 23,4 10,4 7,5 46,5

Regiunea Sud - Est 2007 2008 2009 22,4 22,8 22,9 8,5 8,4 8,1 9,3 10,3 10,9 48,1 47,5 47,4

2010 22,9 7,8 11,3 47,8

2011 23,0 7,4 11,3 48,5

2005 24,6 8,4 6,4 48,8

2006 24,3 7,8 7,4 48,8

Total România 2007 2008 2009 23,5 23,8 23,9 6,6 6,5 6,3 9,1 10,0 10,6 49,6 49,0 48,9

Total taxe

11,8

12,1

11,5

10,2

9,8

11,7

11,7

11,1

11,1

10,6

10,7

10,2

2010 24,0 6,1 10,9 49,3

2011 24,0 5,7 10,9 50,0

9,8

9,3

Sursa datelor: Comisia naţională de prognoză, Studiul “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2011”

3.3. ALTE INFORMAŢII ŞI INFORMAŢII PARŢIALE 3.3.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare 17


de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc. 3.3.2.Cercetarea – dezvoltarea Unul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă insuficient de dezvoltate legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic. Regiunea Sud Est a cunoscut în perioada 2003 – 2006 o uşoară creştere a numărului total de salariaţi din activităţile de cercetare-dezvoltare (vezi Anexa 2b,c- Economie SE- Firme, Investiţii, foaia 2c - cercetare.) dar şi a numărului de salariaţi din cercetare-dezvoltare ce revin la 10000 persoane ocupate civile. Cu toate acestea, numărul de salariaţi din cercetare-dezvoltare reprezintă doar 4,9% din totalul la nivel naţional iar totalul cheltuielilor angajate în acest sector la nivelul regiunii reprezintă 3,5% din totalul cheltuielilor la nivel naţional. Analiza datelor arată că cercetarea din România este extrem de centralizată, 52% din numărul cercetătorilor şi 61,1% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivelul Regiunii Sud Est, ea este concentrată în judeţele Galaţi şi Constanţa, care însumează cca. 87% din numărul de cercetători, respectiv 75% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. Această distribuţie se justifică într-o anumită măsură prin faptul că în cele două judeţe menţionate sunt situate universităţi şi institute de cu importantă activitate de cercetare. Analiza sectoarelor economice pe baza datelor statistice din PDR 2007-2013 şi din Anuarele statistice ale României evidenţiază o serie de aspecte specifice regiunii Sud - Est care sunt prezentate în continuare. 3.3.3. Industria Principalele caracteristici ale industriei regiunii sunt: - aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate in zona - este concentrata in marile oraşe si foarte puţin prezenta in mediul rural; - industria prelucrătoare deţine ponderea in privinţa cifrei de afaceri si a numărului de angajaţi in raport cu celelalte activităţi industriale. Majoritatea investiţiilor străine in regiune sunt concentrate in industria construcţiilor navale, in industria alimentara şi industria confecţiilor textile. Cea mai importanta companie este ISPAT SIDEX Galaţi, in domeniul metalurgic. O altă caracteristică a Regiunii de Sud - Est este industria construcţiilor navale care este prezentă în cinci şantiere navale cu tradiţie (Galaţi, Brăila, Constanţa, Mangalia şi Tulcea). In porturi exista de asemenea importante oportunităţi de afaceri. 3.3.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu Coridoarele naţionale si internaţionale Regiunea este străbătuta de importante coridoare de transport care asigura legătura centrelor urbane cu capitala tarii. Unele drumurile naţionale continua mari artere rutiere europene 18


Lungimea drumurilor publice din regiune era in 2006 de 10.722 km, ceea ce situează regiunea pe locul IV la nivel naţional; din totalul drumurilor publice regionale erau modernizate numai 19,6 %, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional. La nivel regional problemele întâmpinate de reţeaua de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare si marcare stradala. Situaţia drumurilor in mediul rural este critica, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. Transportul naval şi maritim În regiunea Sud est sunt concentrate majoritatea porturilor romaneşti. Acestea se împart in doua categorii: maritime (Constanta, Mangalia si Midia) si fluvial-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea si Sulina), care au caracteristici tehnice ce permit accesul navelor maritime cu pescaj de până la 7 m. Pe restul cursului Dunării putând circula doar nave cu pescaj de până la 2 m. Portul Constanta este al patrulea port maritim in Europa si cel mai mare la Marea Neagra, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan - European nr. IV si VII – Dunărea prin Canalul Dunăre – Marea Neagra. Portul Constanta asigura toate tipurile de transport (rutier, ferat, maritim, aerian, transport prin oleoducte), fiind totodată dotat cu depozite si terminale pentru toate tipurile de mărfuri, având potenţial pentru de a deveni principala poarta pentru Coridorul Europa-Asia. Transportul aerian In regiune exista patru aeroporturi: unul internaţional, Mihail Kogălniceanu (Constanţa), unul la Tulcea, un aeroport utilitar la Tuzla (Constanţa) si un aeroport utilitar la Buzău. Problemele întâmpinate de transportul aerian sunt legate in special de lipsa dotărilor tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene in condiţii deosebite si de servicii de întreţinere tehnica a aparatelor aflate in dotare care nu se ridica la nivelul internaţional. Zonele libere Zonele libere, în număr de patru (Constanta, Brăila, Galaţi, Sulina) din cele sase din România, constituie puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple cat si un bun amplasament. 1.Zona Libera Sulina are o suprafaţa de 100,89 ha, dispunând de o infrastructura si o dotare portuara deosebit de complexa; activităţile preponderente desfăşurate in aceasta zona fiind cele comerciale 2. Zona Libera Constanţa-Sud si Zona Libera Basarabi aflate sub o administraţie unica au o suprafaţă de 146 ha. Zona Libera Constanţa-Sud beneficiază de existenta infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar si rutier) care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrala, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat si Mijlociu, prin aceasta derulându-se un trafic intens de mărfuri care este favorizat si de existenta unei linii de ferry-boat si terminal RO-RO. 3. Zona Libera Galaţi se situează în partea de Est a municipiului Galaţi in apropiere de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina si are o suprafaţa de 136,98 ha teren din care o suprafaţa portuara de 6,98 ha cuprinzând 3 dane de acostare dotate cu toate instalaţiile necesare. 4. Zona Libera Brăila are o suprafaţa totala de 110,6 ha si este formata din 3 perimetre, dispunând de asemenea de o zona portuara şi dispune de platforme, construcţii, utilităţi care pot fi uşor adaptate activităţilor de zona liberă. Infrastructura de utilităţi Utilităţile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzător. Din datele disponibile la nivel regional si in fiecare dintre judeţele regiunii reiese ca exista disparităţi semnificative intre judeţele regiunii referitoare la dezvoltarea reţelei publice de gaz natural si alimentare cu apa calda si apa potabila. Din datele statistice, se constata ca regiunea se situează pe locul VI la nivel naţional in ceea ce priveşte procentul localităţilor in care se distribuie gaze naturale şi pe locul VI la nivel 19


naţional în ceea ce priveşte numărul localităţilor în care se distribuie energie termica, majoritatea acestora fiind municipii si oraşele. Alimentarea cu apă potabila în regiune are un procent mai ridicat decât cel la nivel naţional. Regiunea a ocupă primul loc la nivel naţional in ceea ce priveşte lungimea simpla a reţelei de distribuţie a apei potabile si locul II la nivel naţional in ceea ce priveşte numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apa potabila 3.3.5. Agricultura şi silvicultura Suprafaţa agricola a regiunii (2332767 ha) reprezintă 15,83 % din suprafaţa agricolă a ţării, situând - se pe locul doi la nivel naţional, după regiunea Sud-Muntenia. Suprafaţa agricolă a regiunii reprezintă 65,23 % din suprafaţa totala a acesteia. Judeţul cu cea mai mare pondere a suprafeţei agricole din totalul suprafeţei agricole regionale este judeţul Tulcea (vezi figura 3.2.). Culturile agricole reprezintă o caracteristică principala a regiunii, aceasta ocupând locul 2 între regiunile ţării la producţia vegetală, după regiunile Nord Est şi Sud Muntenia. Judeţele regiunii cu cele mai importante producţii agricole vegetale sunt judeţele Constanţa, Galaţi şi Vrancea. Creşterea animalelor este bine reprezentată, regiunea ocupând locul 1 la producţia de carne de ovine şi locul trei la producţia de carne de porcine şi carne de pasăre. Producţia de lână plasează regiunea pe poziţia a 2-a între regiuni. Judeţele cu cea mai mare producţie animală sunt Buzău şi Brăila. Viticultura şi pomicultura. Regiunea se situează pe primul loc la suprafaţa viilor pe rod la nivel naţional, deţinând 43,34 % din suprafaţa viticola a tarii. Centre viticole importante sunt in aproape toate judeţele regiunii. Producţia de caise şi piersici plasează regiunea pe primul loc între regiunile de dezvoltare. Judeţul Constanţa contribuie cu 75% la producţia de piersici din regiune Silvicultura Volumul de lemn recoltat in anul 2006 in regiune era de 1372,9 mii m³, reprezentând doar 7,5% din volumul de materie lemnoasa exploatata la nivel naţional, regiunea situându-se pe ultimul loc între regiuni. Judeţele în care exploatarea forestieră este reprezentativă sunt: Vrancea, Buzău şi Tulcea. 3.3.6. Turismul In perioada 2002-2006 numărul unităţilor active din turism a crescut cu 26%, iar numărul mediu al salariaţilor a crescut cu 26%. La 31 iulie 2006 numărul unităţilor active din turism in regiune reprezenta 27,1 % din numărul unităţilor active din turism la nivel naţional, regiunea ocupând primul loc pe ţară. Indicele de utilizare a unităţilor turistice la nivel regional in anul 2006 era de 36,8%, peste media la nivel naţional (33,6%). Regiunea ocupa primul loc in ceea ce priveşte capacitatea de cazare (46,86% % din valoarea totala la nivel naţional) Turismul in regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv si de vânătoare, practicarea sporturilor nautice. În regiune există 3 Parcuri Naţionale si Naturale, Rezervaţii ale Biosferei: Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării şi Munţii Măcinului. Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, in judeţele Buzău Tulcea (Delta Dunării) si Vrancea. Judeţele Brăila, Galaţi si Tulcea deţin resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare si pescuit) in Insula Mica a Brăilei, Insula Mare a Brăilei, pădurile Viişoara si Camniţa. Cel mai bine reprezentat la nivel regional este turismul de pe litoralul Marii Negre, ce include 13 staţiuni cu 814 structuri de primire turistica. La nivelul anului 2006, aproximativ 42,7% din capacitatea de cazare turistica a României, se regăseşte in staţiunile de pe litoralul Marii Negre. 20


Delta Dunării reprezintă o atracţie deosebita, cu un potenţial turistic ridicat, in special după includerea sa in 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, in Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. .Deşi regiunea are un potenţial turistic unic comparativ cu alte regiuni din România, unităţile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calităţii serviciilor, capabilităţii organizaţionale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinat o scădere a numărului de turişti romani si străini de la an la an. 3.3.7. Dezvoltare durabilă Conceptul de dezvoltarea durabilă înţeleasă ca „o dezvoltare care satisface nevoile generaţiei actuale fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi” (Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, 1985) reprezintă rezultatul unei abordări integrate a factorilor politici şi decizionali în care protecţia mediului şi creşterea economică pe termen lung sunt considerate complementare şi reciproc dependente. Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, căreia i-a fost adăugată o dimensiune externă la Barcelona, în anul 2002. În anul 2005, Comisia Europeană a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicând, în luna februarie, o evaluare critică a progreselor înregistrate după 2001, care punctează şi o serie de direcţii de acţiune de urmat în continuare Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă. Documentul este conceput într-o viziune strategică unitară şi coerentă, având ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale. În acest context, Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă au elaborat : “Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 – 2020 2030”3, aprobată în şedinţă de guvern în noiembrie, 2008. Obiectivele strategice vizate sunt: Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României, ca stat membru al UE. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile În cadrul Strategiei este analizată situaţia actuală a sistemului socio-economic şi capitalului natural al României cu o serie de concluzii dintre care, în rândurile mai jos, sunt selectate câteva. 1. Capitalul natural Dezvoltarea economică a României continuă să urmeze o cale nesustenabilă. Capacitatea de suport a capitalului natural este depăşită, iar decalajul tinde să se mărească în măsura în care o seamă de programe sectoriale urmăresc obiective contradictorii si pot intra în conflict cu preceptele dezvoltării durabile, generând efecte negative asupra structurii şi capacităţii de suport ale capitalului natural. 2. Capitalul antropic În industrie este de reţinut faptul ca unele sectoare (textile, încălţăminte, mobilă, echipamente electrice) au cunoscut ajustări structurale mai profunde, devenite posibile datorită privatizării lor 3

http://strategia.ncsd.ro/

21


rapide, reuşind să ajungă la un nivel rezonabil de profitabilitate. Până recent, trendurile investiţionale în industrie s-au orientat preponderent spre sectoarele de joasă tehnologie, energointensive şi cu un aport mai mare de forţă de muncă slab şi mediu calificată, generatoare de valoare adăugată modestă. România rămâne şi în prezent un utilizator ineficient de energie produsă cu costuri ridicate datorate pierderilor mari (circa 30-35%) la centralele ce utilizează combustibili fosili şi randamentului scăzut la utilizare (în special la încălzirea locuinţelor), situându-se în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator În domeniul transporturilor, evoluţiile recente din România confirmă tendinţele generale din Uniunea Europeană, considerate a fi alarmante, privind creşterea ponderii transportului rutier în parcursul mărfurilor şi al parcursul pasagerilor. Starea precară a infrastructurii rutiere (numai circa 228 km de autostrăzi şi 21,5 mii km de drumuri naţionale şi locale modernizate din totalul de circa 80 mii km în 2006) şi densitatea scăzută a drumurilor publice (33,5 kilometri la 100 km pătraţi în 2005 faţă de media UE-25 de 110,1 kilometri la 100 km pătraţi în 2003) conduc la sporirea distanţei şi timpului de parcurs, la consumuri excesive de carburanţi, cu efecte nocive asupra mediului, şi la un număr mare de accidente rutiere (743 morţi la 1 milion călători), cu mult peste media UE (239). Valoarea adăugată obţinută din activităţile de transport s-a realizat integral pe seama consumului suplimentar de resurse, ceea ce contravine principiului dezvoltării durabile. Agricultura României se află încă într-o situaţie de declin determinată de fragmentarea excesivă a proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a infrastructurii rurale, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor, reducerea dramatică a suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare, lipsa unui sistem funcţional de credit agricol. Datorită carenţelor persistente în gestionarea fondului forestier s-a redus considerabil suprafaţa pădurilor naturale, virgine şi cvasi-virgine, în special la speciile forestiere valoroase, circa 40% din păduri au fost destructurate sub raport ecologic. Din punctul de vedere al infrastructurii de bază România se situează încă mult sub media Uniunii Europene şi are de recuperat rămâneri în urmă importante la majoritatea indicatorilor principali (alimentarea cu apă potabilă, tratarea apelor uzate/reziduale, eliminarea deşeurilor,etc.) 3.4. CONCLUZII DIN ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC AL REGIUNII Cu un PIB care reprezintă în anul 2006 11,17% din PIB naţional, Regiunea Sud - Est se situează pe locul 5 iar PIB pe locuitor reprezintă 84,98% din media naţională . Creşterea PIB regional a fost sub creşterea PIB naţional în perioada 2001-2006. Contribuţia judeţelor Regiunii la formarea PIB regional arată mari disparităţi (contribuţia judeţului Constanţa fiind cea mai mare ( 37,8% din PIB regional) în timp ce contribuţia judeţului Tulcea este cea mai mică( 7,79%) În perioada 2000-2006 au înregistrat creşteri ale ponderilor la formarea VAB regionale domeniile: construcţii, comerţ, tranzacţii imobiliare. Diminuări ale aportului la formarea valorii adăugate brute regionale au înregistrat domeniile: industrie, agricultură, hoteluri şi restaurante, transport depozitare şi comunicaţii În ultimii ani s-a înregistrat, la nivelul regiunii, o creştere a numărului firmelor active pentru toate activităţile. A crescut ponderea firmelor active din construcţii, transport, depozitare şi comunicaţii şi din tranzacţii imobiliare. A scăzut ponderea firmelor din industrie şi comerţ. Evoluţia investiţiilor brute ale unităţilor locale active din perioada 2000-2007 arată că la nivelul regiunii Sud Est au avut loc creşteri ale ponderilor investiţiilor din totalul investiţiilor brute la nivel regional în industrie, comerţ, hoteluri şi restaurante Regiunea Sud Est a beneficiat în anul 2007 de modeste investiţii străine directe (locul 4 între regiunile de dezvoltare)

22


Agricultura deţine o pondere importantă din VAB regională dar a înregistrat o scădere drastică a ponderii în anul 2006 comparativ cu anul 2005 (11,5% din VAB în 2006, faţă de 12,9% din VAB în 2005). Valoarea producţiei agricole plasează regiunea pe locul 4 între regiunile de dezvoltare ale ţării. Culturile agricole reprezintă o caracteristică principala a regiunii, regiunea ocupând în 2006 locurile 1 şi 2 producţia pentru o serie de culturi agricole. În 2006 regiunea se situa pe primul loc la suprafaţa viilor pe rod la nivel naţional, deţinând 43,34 % din suprafaţa viticolă a ţării. Centre viticole importante sunt în toate judeţele regiunii. În ceea ce priveşte zootehnia, regiunea ocupa locul 1 la producţia de carne de ovine, şi locul 3 la producţia de carne de porcine. La producţia de lâna regiunea Sud Est ocupă locul 2 la nivel naţional. Industria are o importantă pondere în VAB regională (26,9%). Ponderea industriei la formarea VAB regionale a înregistrat o scădere în ultimii ani. Ponderea numărului de firme active a înregistrat de asemenea scăderi în ultimii ani. Numărul IMM-urile din industrie a scăzut în 2005 faţă de 2004 dar numărul personalului angajat a cunoscut o creştere continuă în perioada 2002-2005. Caracteristicile industriei regiunii sunt: − Industrie concentrată în marile centre urbane şi foarte puţin prezentă în mediul rural − Industria construcţiilor navale prezentă în 4 judeţe şi beneficiară celor mai mari investiţii străine − Industria textilă şi a pielăriei prezentă în toate judeţele regiunii şi beneficiară a unor importante investiţii străine. − Industria alimentară prezentă în majoritatea oraşelor şi beneficiară a unor importante investiţii străine. Serviciile deţin cea mai mare pondere din VAB regională (51,5% în 2006) şi în creştere continuă în perioada 2000- 2006. De asemenea, cel mai mare număr de firme active şi cele mai mari investiţii brute se înregistrează în sfera serviciilor. IMM-urile din domeniul serviciilor au cunoscut o creşterea a numărului de firme active şi de personal angajat. În cadrul serviciilor se remarcă comerţul. Acesta a înregistrat creşteri ale ponderii în VAB regională. Activităţile din hoteluri şi restaurante au cunoscut o scădere a ponderii din VAB regională în anul 2006 comparativ cu anul 2005. Regiunea are un potenţial turistic unic comparativ cu alte regiuni din România ( locul 1 la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul unităţilor active din turism şi indicele de utilizare a unităţilor turistice. În sectorul transporturilor, regiunea este caracterizată de o importantă infrastructură a transportului maritim şi fluvial. În anul 2006 comparativ cu anul 2005 s-a înregistrat o diminuare a ponderii acestui sector la formarea VAB regional. Construcţiile înregistrează o dinamică pozitivă pe perioada 2000 – 2005. Ponderea construcţiilor este în 2006 superioară mediei naţionale(la nivel regional aportului construcţiilor este în 2006 de 10,1% la formarea VAB regional faţă de 8,4% la nivel naţional). Starea infrastructurii de transport şi utilităţi a regiunii arată că pentru acest sector există mari oportunităţi de dezvoltare. Implicaţiile pentru ÎPT Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la tendinţele de dezvoltare economică. Din analiza profilului economic al regiunii se poate aprecia că domeniile de formare profesională iniţială prioritare sunt: comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii, mecanica prin calificări ce se adresează industriei navale, agricultura şi industria alimentară. Prioritizarea acestora şi ponderile recomandate pentru fiecare domeniu trebuie să ţină cont de previziunile privind ocuparea (vezi capitolul Piaţa muncii). Adaptarea conţinuturilor învăţării la schimbările tehnologice şi organizaţionale produse de investiţiile străine şi la cerinţele specifice ale IMM-urilor Principalele direcţii de acţiune sunt: 23


− Adaptări ale curriculum-ului în dezvoltare locală realizate în parteneriat cu agenţii economici − Dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare a instruirii practice şi dezvoltarea formării continue a cadrelor didactice prin stagii la agenţi economici − Asigurarea îndeplinirii standardelor de pregătire profesională prin implementarea sistemului de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională − Asigurarea unei pregătiri de bază largi cu competenţe tehnice generale solide − Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi

4. PIAŢA MUNCII În acest capitolul se urmăreşte determinarea cererii previzionate a pieţei muncii la orizontul anului 2013 în scopul furnizării către sistemul IPT a informaţiilor necesare pentru anticiparea nevoilor de formare profesională . În acest scop sunt utilizate informaţiile furnizate de analiza unui set de indicatori statistici ai pieţei muncii din surse statistice oficiale şi din surse administrative pentru evidenţierea tendinţelor alături de informaţiile furnizate de studii previzionale privind piaţa muncii. În analiza pieţei muncii sunt folosite două serii de date statistice: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta privind forţa de muncă în gospodării (AMIGO). Valorile indicatorilor statistici din cele două serii de date nu sunt identice datorită metodelor de calcul şi a metodologilor diferite. Utilizarea în analiza pieţei muncii a ambelor serii este justificată de nivelul diferit al informaţiilor. Astfel, BFM permite compararea datelor la nivel regional şi judeţean iar AMIGO permite compararea datelor între regiuni şi cu statistica europeană. 4.1. SITUAŢIA ACTUALĂ. INDICATORI STATISTICI AI PIEŢEI MUNCII PENTRU PERIOADA 2002-2007 4.1.1 Participarea la forţa de muncă - populaţia activă, populaţia ocupată, şomajul Populaţia activă din Regiunea Sud - Est număra, în 2007, 1262 mii persoane, respectiv 12,7% din populaţia activă a ţării (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a.). Structura populaţiei active din regiunea Sud Est în 2007 arată că ponderea populaţiei active de sex masculin este superioară celei de sex feminin cu peste 17% iar ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 12,5% sub ponderea populaţiei active din mediul urban (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a). Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2007, la nivelul regiunii Sud – Est, s-a înregistrat o reducere a populaţiei active. Pe sexe, populaţia activă de sex masculin s-a redus în perioada 2002-2007 mai puţin (cu aprox. 9 mii persoane), comparativ cu reducerea populaţiei active de sex feminin (cu 25 mii persoane). Pe medii rezidenţiale situaţia arată o creştere a populaţiei active din mediul urban cu 12 mii persoane şi o scădere a populaţiei active din mediul rural cu 45 mii persoane (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a.). Populaţia ocupată din regiunea Sud - Est număra în 2007 aproximativ 1155 mii persoane ceea ce reprezenta 12,3% din populaţia ocupată a României. De-a lungul perioadei analizate, populaţia ocupată din Regiunea Sud - Est a cunoscut evoluţii oscilante de la un an la altul (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a.). 24


Populaţia ocupată de sex masculin este preponderentă faţă de cea feminină (diferenţa de 187 mii persoane în 2007). Pe medii rezidenţiale, în anul 2007, populaţia ocupată din mediul urban reprezenta 55,24% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiuni. Evoluţia populaţiei ocupate în perioada 2002 – 2007 arată o fluctuaţie de la un an la altul, dar pe întreaga perioadă se înregistrează o scădere cu 5 mii persoane. În anul 2007 scăderea faţă de 2006 a fost semnificativă, de 27 mii persoane. Populaţia ocupată din mediul urban a înregistrat o uşoară creştere ,cu 34 mii persoane, în timp ce populaţia ocupată din mediul rural a înregistrat o scădere cu 39 mii persoane. Pe sexe, evoluţia populaţiei ocupate a înregistrat o uşoară creştere a populaţiei masculine în timp ce cea feminină a înregistrat o scădere cu 6 mii persoane, cea mai importantă scădere înregistrându-se între 2007 şi 2006 (de la 508 mii persoane în 2006 la 484 mii persoane în 2007). În ceea ce priveşte structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, la nivelul regiunii Sud - Est se constată că în perioada 2006-2007 s-a produs o scădere generală a nivelului de instruire a populaţiei ocupate întrucât au crescut ponderile populaţiei ocupate cu nivel scăzut (cu aprox. 0,9%) şi au scăzut ponderile populaţiei ocupate cu nivel mediu şi superior. Numărul şomerilor (BIM) din regiunea Sud – Est se ridica în anul 2007 la 107386 persoane. Situaţia şomajului pe sexe arată că, în anul 2007, din totalul şomerilor, aprox. 60% sunt de sex masculin(vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a) . Din punct de vedere al distribuţiei şomerilor pe medii de rezidenţă, se constată că, în anul 2007 , 67,9% din totalul şomerilor sunt în mediul urban. Din punct de vedere al evoluţiei şomajului în perioada 2002-2006 se constată că numărul şomerilor în 2007 a scăzut faţă de 2002 cu peste 27 mii persoane. Evoluţia a fost însă oscilantă. Pe sexe, evoluţia în perioada 2002-2007 a fost fluctuantă. Numărul şomerilor a scăzut, atât pentru sexul masculin (scădere cu aproximativ 18 mii persoane în 2007 faţă de 2002) cât şi pentru cel feminin (scădere cu aproximativ 10 mii persoane în 2007 faţă de 2002). În mediul urban scăderea numărului de şomeri a fost mai accentuată (scădere cu 22 mii persoane în 2007 faţă de 2002) în timp ce în mediul rural evoluţia a fost fluctuantă şi cu o scădere mai lentă (scădere 6 mii persoane în 2007 faţă de 2002). Rata de activitate şi rata de ocupare (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a) a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) au scăzut în anul 2007 faţă de anul 2006. Rata de activitate în 2007 este 60,1%, faţă de 62,2% în 2006. Rata de ocupare în 2007 este de 54,7%, cea mai mică rată din perioada analizată şi inferioară ratei din 2006 cu peste 2 puncte procentuale. Persistă decalajul pe sexe în ceea ce priveşte ratele de activitate şi ratele de ocupare, semnificativ mai reduse pentru populaţia feminină (rata de ocupare mai mică cu peste 18 puncte procentuale iar rata de activitate mai mică cu peste 20 puncte procentuale faţă de valorile în cazul populaţiei masculine). De asemenea se menţin decalajele între mediul rural şi mediul urban privind ratele de activitate şi ratele de ocupare, mai reduse pentru mediul rural. În cazul tinerilor (15-24 ani), rata de activitate şi rata de ocupare sunt mult mai reduse faţă de valorile pentru totalul populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) şi sunt în scădere continuă în perioada 2002-2007. Astfel, rata de activitate este în 2007 de 31,5% faţă de 39,3% în 2002 (rata pentru populaţia cu vârste între 15-64 ani fiind de 60,1%). Rata de ocupare înregistrează şi ea o scădere de la 29,7% în 2002 la 23,2% în 2007 ( în timp ce rata pentru populaţia cu vârste între 15-64 ani este în 2007 54,7%). Se menţin pe toată perioada analizată, între anii 2002 şi 2007, decalaje semnificative între populaţia feminină şi cea masculină şi între mediul urban şi cel rural privind ratele de activitate şi ocupare, în defavoarea populaţiei feminine şi a mediului rural. Se înregistrează un decalaj semnificativ al ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 2010. Astfel, rata de ocupare în Regiunea Sud Est, în 2007 este cu 2,4 puncte procentuale sub 25


media naţională şi cu 7 puncte procentuale sub de media europeană (UE-27), respectiv la 13,6 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Şomajul (BIM)4 în anul 2007

Rata şomajului la nivelul Regiunii Sud Est se menţine mai ridicată decât la nivel naţional (8,5% faţă de 6,4%); Rata şomajului la nivelul regiunii mai ridicată în mediul urban (10,3%) faţă de mediul rural (6,2) Şomajul mai mare în cazul bărbaţilor (8,8%, faţă de 8,2% în cazul femeilor);

4.1.2. Şomajul (BIM) de lungă durată Datele Eurostat pe baza sondajelor de piaţa muncii indică pentru România în 2008 o rată totală a şomajului de lungă durată de 2,4%, inferioară mediei la nivel european (UE-27, 2,6%). În 2007, conform AMIGO, rata totală a şomajului de lungă durată la nivelul Regiunii Sud Est era de 4,4%, valoare superioară mediei naţionale de 3,2% şi mediei europene (UE 27) de 3% Conform AMIGO, la nivelul Regiunii Sud Est în 2007 şomajului de lungă durată5 pentru tineri era de 18,5%, valoare superioară mediei naţionale de 13,3%. 4.1.3. Şomajul tinerilor (BIM) Din analiza indicatorilor referitori la şomajul tinerilor (BIM) în 2007, se constată (vezi tabelul 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE): Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 Tabelul 4.1 ani): 26,5%, peste cea la nivel Şomajul tinerilor (BIM), Regiunea Sud Est, 2007 naţional (20,1%) şi european (UE27: 15,3%). În anul 2007 s-a % şomeri 15Rata şomaj % şomeri 15înregistrat cea mai mare rată a 24 ani din 15-24 ani 24 ani din total pop.15şomajului tinerilor din perioada (%) total şomeri 24 ani analizată 2002-2007 TOTAL 26.5 33.1 8.5 Rata şomajului mai ridicată în cazul Mascul 5.3 femeilor (27,7% pentru femei faţă in 25.9 34.1 de 25,9% la bărbaţi) Femini 3.2 27.7 31.6 În anul 2007, raportat la întreaga n 5.4 Urban 32 30.8 populaţie din grupa 15-24 ani Rural 20.5 37.9 3.1 (416831 persoane), cei 35503 şomeri BIM din aceeaşi categorie de Sursa: INS "Forţa de muncă în România: Ocupare şi vârstă, reprezintă 8,5%, în creştere şomaj”,ediţia 2008" faţă de 2006 când era de 8,1% (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3°) Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 33,1% din numărul total al şomerilor din regiune, cea mai mare pondere în perioada analizată 2002- 2007 (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a) În mediul rural şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă 37,9% din numărul total al şomerilor din regiune din mediul rural (vezi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a)

4

Biroul Internaţional al Muncii. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă. 5 Se consideră şomaj lungă durată: o perioadă de 12 luni şi peste în şomaj, pentru totalul şomerilor şi pentru grupele de vârstă peste 25 ani, respectiv de 6 luni şi peste, în cazul tinerilor (15-24 ani).

26


4.1.4.Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie Datele statistice evidenţiază că riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut (vezi tabelul 4.4.). În 2007, rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este cu 2 puncte procentuale mai mare decât la nivel naţional. Rata de ocupare în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este sensibil mai mică în Regiunea Sud Est decât la nivel naţional (38,4%, faţă de 40,3%). Se constată o rată a şomajului la persoanele cu studii superioare mai ridicată în Regiunea Sud Est (4,4%) decât media naţională (2,9%). În mod corespunzător, rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare din regiune se situează sub media naţională pentru acelaşi nivel de educaţie (81,3% faţă de 85,8%). La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie (29,8%) este cu aproape 20 puncte procentuale mai mică decât a bărbaţilor (49,7%). Rata de ocupare în mediul rural a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie (48,7%) este de peste două ori mai mare decât în mediul urban (23,5%) Tabelul 4.2. Rata şomajului (BIM) după nivelul de educaţie în 20067(%) Total

Scăzut

Mediu

Superior

Rata de ocupare după nivelul de educaţie în 2007 (%) Total

Scăzut

Mediu

Superior

6.4 7.1 6.9 2.9 40,3 România 58.8 Regiunea Sud Est 8.5 8.7 9.1 4.4 54.7 38.4 Masculin 8.8 9.7 9 3.8 63.7 49.7 Feminin 8.2 7.5 9.1 5.2 45.6 29.8 Urban 10.3 21.4 9.6 4.8 53.4 23.5 Rural 6.2 4.7 8.1 1.4 56.5 48.7 Sursa: INS (AMIGO), "Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj", ediţia 2006

63,9 61.4 68.3 53.3 60 64.4

85.8 81.3 83 79.5 81.4 80.6

4.1.5.Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional Structura după nivelul de instruire, în anul 2007, a populaţiei ocupate la nivelul Regiunii Sud Est arată că 28,5% din totalul populaţiei ocupate are nivel de instruire scăzut (nivel gimnazial, primar sau fără şcoală absolvită) în creştere faţă de 2006 (27,6%) şi doar 10,3% are nivel superior de instruire, pondere în scădere faţă de 2006 (11%) (vezi tabelul 4.3. şi ). Se remarcă, de asemenea, faptul că în rândul populaţiei feminine doar 7,2% are nivel de instruire profesional, comparativ cu 19,4% din populaţia masculină. Evoluţia structurii populaţiei ocupate după nivelul de instruire în perioada 2002- 2006 evidenţiază creşterea ponderii populaţiei cu nivel superior şi mediu (postliceal, liceal, profesional) şi scăderea ponderii populaţiei cu nivel scăzut. Structura pe sexe, în anul 2007 indică faptul că populaţia feminină cu nivel mediu de instruire are o pondere cu 5,4% mai mică decât populaţia masculină. Pentru nivelul superior populaţia feminină deţine o pondere mai mare decât cea masculină cu peste 2 puncte procentuale. De remarcat este faptul că la nivelul scăzut de instruire populaţia feminină deţine o pondere de 30,5%, cu 3,3 puncte procentuale mai mult decât populaţia masculină (vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a) . Structura pe medii rezidenţiale indică disparităţi majore(vezi figura 4.1. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3a). Astfel, în mediul rural aproximativ jumătate din populaţia ocupată (50,3%) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 10,8% în mediul urban. Se remarcă faptul că ponderea populaţiei din mediul rural cu nivel scăzut de instruire a crescut în 2007 faţă de 2006(48,7%) Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire 27


(2,3%) este de peste 7 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (16,8%). Ponderea populaţia ocupată cu nivel mediu de instruire din mediul rural a scăzut de la 48,9% în 2006 la 47,4% în 2007. În anul 2007 decalajul dintre ponderea populaţiei ocupate cu nivel mediu de instruire din mediul rural şi cea din mediul urban este de 25 puncte procentuale, în creştere faţă de 2006 (22,5 procente) Figura 4.1. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, detaliat pe sexe şi medii de rezidenţă Regiunea Sud Est 2007

100%

2.3% 10.3%

9.4%

11.6%

16.8%

90% 80%

47.4%

70% 60%

61.2%

63.5%

58.1% 72.4%

50% 40% 30% 20%

50.3% 28.5%

27.1%

30.4%

10%

10.8%

0% TOTAL

Masculin Scăzut

Feminin Mediu

Urban

Rural

Superior

Sursa: calculat pe baza datelor INS (AMIGO): "Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj”

4.1.6.Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) Din analiza evoluţiei indicatorilor furnizaţi de BFM pentru perioada 2002-2007, rezultă evoluţii similare cu cele din AMIGO de scădere, la nivel regional şi în toate judeţele, a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă6, cu uşoare tendinţe de creştere la sfârşitul intervalului (Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3c) Este de semnalat faptul că în 2007 la nivelul nici unui judeţ al regiunii nu s-au înregistrat valori superioare mediilor naţionale pentru rata de activitate şi rata de ocupare civilă (vezi tabelul 4.4.). Cea mai mare rată de activitate (64,7%) se înregistrează în judeţul Buzău. La polul opus se situează judeţul Galaţi cu o rată de activitate de 53,5% . Cea mai mare rată de ocupare de 61,7% se înregistrează în judeţul Constanţa iar cea mai mică rată, de 50,4%, în judeţul Galaţi. Valori peste media regională atât pentru rata de activitate cât şi pentru rata de ocupare înregistrează judeţele Buzău, Constanţa şi Vrancea. Ca şi în AMIGO, BFM raportează o rată a şomajului7 (şomeri înregistraţi) mai mare la nivel regional decât media naţională. 4.1.7.Şomajul înregistrat La sfârşitul anului 2007 în evidenţele AJOFM din Regiunea Sud Est erau înregistraţi 48,5 mii şomeri, faţă de 61,2 mii şomeri în 2006, în scădere cu 20,75% faţă de anul 2006 (vezi anexa 3 Piaţa muncii, foaia de lucru 3c – BFM ). Conform BFM, rata şomajului înregistrat la nivel regional cunoaşte o evoluţie constant descrescătoare în perioada 2002-2007, de la 10% la 4,4%. În toate judeţele se înregistrează tendinţa generală descrescătoare. Cu toate acestea, rata şomajului regional înregistrat continuă sa fie mai ridicată decât la nivel naţional. Judeţele cu rată mai mică decât rata naţională şi 6

Calculate ca procent al popluaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate. 7 Rata şomajului înregistrat se calculează ca procent din totalul populaţiei active civile.

28


regională sunt: Vrancea (3,8%), Constanţa (3,5%), Brăila (3,9%), Tulcea (3,8%). Se remarcă judeţele Galaţi şi Buzău rate ale şomajului peste media regională (5,7% în Galaţi şi 5,5% în Buzău). Rata şomajului în rândul femeilor a scăzut în perioada analizată de la 8,8% la 4,4%. Cu toate acestea, rata şomajului în rândul femeilor se menţine peste media naţională. Judeţele cu rată mai mică decât rata naţională şi regională sunt: Vrancea (3%), Brăila (2,8%), Tulcea (3,4%). Judeţele cu rată mai mare decât rata naţională şi regională sunt: Buzău (5,1%), Constanţa (5%), Galaţi (5,6%). 4.1.8. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor La 31 dec.2008, ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM din regiune, era de 15,0%, în scădere Figura 4.2. faţă de ponderea din anul anterior (15,8%) (vezi figura 4.2. şi Anexele 3a-3c PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3e) Ponderi ale şomerilor înregistraţi cu vârste sub 25 ani sub media regională înregistrează judeţele: Constanţa (11,3%) şi Galaţi (12,8%), Tulcea (14%). Evoluţia numărului total de şomerilor înregistraţi şi a numărului de şomeri înregistraţi cu vârste sub 25 de ani arată o tendinţă de scădere în perioada 2004-2008, cu o uşoară creştere în 2008 faţă de 2007.

Structura şomajului înregistrat, pe grupe de vârstă - Regiunea Sud Est la 31 dec. 2008 Sub 25 ani 15.%

peste 55 ani 8.3% 50-55 ani 15.3%

25-29 ani 8.0%

30-39 ani 26.1% 40-49 ani 26.2%

Sursa datelor: Statistici ale AJOFM

În perioada 2004-2008, numărul de tineri (sub 25 ani) înregistraţi în şomaj a scăzut în toate judeţele. Scăderea numărului de şomeri sub 25 ani a fost mai accentuată în judeţele Constanţa, Tulcea şi Brăila. În această perioada, numărul şomerilor sub 25 de ani a scăzut la nivel regional cu peste 50%, mai accentuat decât scăderea pe totalul şomerilor înregistraţi (32%). 4.1.9. Şomajul înregistrat de lungă durată Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază doar şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulţi dintre şomeri ies din evidenţele AJOFM odată cu încetarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj, datele raportate de AJOFM pentru şomajul de lungă durată apar mult mai mici decât în realitate (a se vedea comparativ cu datele la nivel naţional şi regional din AMIGO şi Eurostat - pct. 4.1.2 de mai sus). 4.1.10.Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM) permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale. Se constată, pentru perioada 2002- 2007, tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură, în paralel cu creşterea numărului şi ponderilor populaţiei ocupate în servicii şi în construcţii (vezi figurile 4.3., 4.4. şi Anexele 3a-3d PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3d). Industria se menţine, cu anumite fluctuaţii în jurul aceloraşi valori ale numărului şi ponderii populaţiei ocupate în această activitate. Populaţia ocupată a crescut atât în cifre absolute cât şi ca pondere în toate activităţile din cadrul sectorului servicii. (Anexele 3a-3d PIATA MUNCII PRAI SE – foaia 3d). Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în comerţ (creştere cu aproape 40 mii persoane, de la 9,8% în 29


2002 la 12,7% în 2007), tranzacţii imobiliare(creştere cu peste 16 mii persoane, de la 3,2% în 2002 la 4,4% în 2007), hoteluri şi restaurante (creştere cu 6,7 mii persoane, de la 1,3% în 2002 la 1,9% în 2007) Cele mai importante scăderi ale populaţiei ocupate civile au înregistrat, în perioada analizată, agricultura (scădere cu peste 74 mii persoane, de la 39,8% în 2002 la 31,5% în 2007) industria extractivă (scădere cu 2,6 mii persoane, de la 0,8% în 2002 la 0,5% în 2007) În 2007, pe sectoare mari de activitate, la nivelul regiunii, se detaşează serviciile care totalizează o pondere de 40,2% din populaţia ocupată civilă, urmată de agricultură cu 31,5%, industrie cu 21% şi construcţii cu 7,3%. Figura 4.3.

Figura 4.4.

Populaţia ocupată civilă pe activităţi - Regiunea Sud Est, evoluţia 2002-2007 -

Mii pers. 500

% 50

400

40

300

30

200

20

100

10

0

0

Agricultură, silvicultură

Industrie

Construcţii

Servicii

2002

406.6

221.4

50.2

341.6

2003

391.7

216.3

57.5

353.9

2004

357.7

227.5

61.6

2005

360.4

222.0

2006

338.7

2007

332.5

Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi - Regiunea Sud Est, evoluţia 2002-2007 -

Agricultură, silvicultură

Industrie

Construcţii

Servicii

2002

39.8

21.7

4.9

33.4

2003

38.3

21.2

5.6

34.6

372.3

2004

35.0

22.3

6.0

36.4

59.8

383.2

2005

35.1

21.6

5.8

37.3

223.5

66.8

404.8

2006

32.7

21.6

6.4

39.1

221.6

76.7

424.3

2007

31.5

21.0

7.3

40.2

Comparativ cu structura ocupării civile la nivel naţional, este mai bine reprezentată agricultura (cu 2,4 puncte procentuale peste media naţională) şi construcţiile (cu 0,3 puncte procentuale peste valoarea naţională) în timp ce industria este sub nivelul naţional (cu 2,1 puncte procentuale sub ponderea la nivel naţional). Serviciile au o pondere mai mică decât media naţională cu aproape 2 puncte procentuale (40, 2 % la nivel regional faţă de 43,8 % la nivel naţional) În situaţia regiunii de dezvoltare Sud Est, structura populaţiei ocupate civile în anul 2007 ne sugerează următoarele concluzii pe sectoare de activitate: În agricultură toate judeţele regiunii, cu excepţia judeţelor Brăila şi Constanţa deţin ponderi ale populaţiei civile ocupate peste media naţională. Judeţele cu ponderi peste media regională (31,5%) sunt: Vrancea (43,7%), Buzău (40,7%) şi Tulcea (35%). Disparităţile intraregionale în ceea ce priveşte populaţia ocupată civilă în agricultură sunt semnificative. Astfel ponderea populaţiei ocupată în agricultură în judeţul Vrancea (43,7%) este dublul ponderii din judeţul Constanţa (21,4%). Judeţul Constanţa are ponderea populaţiei civile ocupate sub media naţională.

În industrie, disparităţile se menţin între judeţele regiunii. Astfel, deşi ponderea populaţiei ocupate civile în industrie la nivelul regiunii (21%) este sub media naţională (22,4%), în judeţul Brăila ponderea este superioară mediei naţionale (25,4%). Judeţele cu ponderi sub media regională sunt: Constanţa (18%) şi Vrancea (204%)

În construcţii ponderea populaţiei ocupate civile la nivelul regiunii (7,3%) este peste media naţională (6,8%) Se remarcă judeţele Constanţa, Galaţi şi Brăila cu ponderi peste media regională ( 9,9% în Constanţa, 8,2 % în Galaţi, 7,5% în Brăila). La polul opus, cu ponderi sub media regională şi naţională, se situează judeţele: Buzău (5,3%), Tulcea(5,3%) şi Vrancea(3,9%) 30


În cazul serviciilor procentul populaţiei ocupate civile a regiunii(40,2%) este cu 2,3 puncte procentuale sub media naţională. Toate judeţele regiunii, cu excepţia judeţelor Constanţa şi Galaţi înregistrează ponderi ale populaţiei ocupate civile în servicii sub media regională. Judeţele cu cele mai mici ponderi sunt: Buzău (31,9%) şi Vrancea (32,3%). În cadrul serviciilor se remarcă activităţile din transport, depozitare şi comunicaţii în care ponderea populaţiei ocupate civile este superioară mediei naţionale (6,3% la nivel regional faţă de 5,5% la nivel naţional). Cea mai importantă contribuţie la această situaţie o are judeţul Constanţa în care ponderea este aproape dublă faţă de media naţională (10,3%). Şi pentru această activitate a economiei naţionale disparităţile interregionale sunt semnificative. Astfel, cu excepţia judeţului Constanţa şi Galaţi celelalte judeţe au ponderi ale populaţiei ocupate civile în transport, depozitare şi comunicaţii sub media regională şi naţională. În comerţ media regională este cu 1,1 puncte procentuale sub media naţională. Cu pondere peste media regională şi naţională se situează judeţul Constanţa (15,2% faţă de 13,8% media naţională 12,7% media regională) Judeţele Brăila şi Galaţi au ponderi peste media regională(13% şi respectiv 12,8%) restul judeţelor având ponderi sub media regională. Activitatea din hoteluri şi restaurante deţine o pondere a populaţiei ocupate civile la nivel regional peste media naţională cu 0,1 puncte procentuale. Singurul judeţ cu pondere peste media regională (1,8%) şi naţională (1,8%) este judeţul Constanţa (2,9%) 4.1.11. Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Structura ratei locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2007 (vezi Anexa 5B), la nivelul regiunii Sud Est, arată că activităţile cu cele mai mari rate sunt: sănătate şi asistenţă socială (5,51%, sub media naţională), administraţie publică şi apărare (5,25%, sub media naţională), agricultură (2,89%, peste media naţională), intermedieri financiare (2,33%, sub media naţională), industria prelucrătoare (1,84%, sub media naţională), construcţii(1,3%, sub media naţională). În perioada 2005-2007, la nivel regional, au înregistrat creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante toate activităţile economiei cu excepţia comerţului. În aceeaşi perioadă analizată, la nivel naţional activităţile care au înregistrat scăderi ale ratei au fost comerţul, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare. Situaţiile menţionate arată că la nivelul Regiunii Sud Est comparativ cu nivelul naţional se înregistrează un deficit de forţă de muncă mai mare în domeniile: agricultură, hoteluri şi restaurante. Activităţile care înregistrează un deficit semnificativ sunt: agricultura, industria prelucrătoare, intermedierile financiare, construcţiile. 4.1.12. Numărul mediu al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale pe activităţi ale economiei, regiuni/judeţe Evoluţia numărului mediu al muncitorilor şi a ponderii acestora pe activităţi ale economiei naţionale oferă informaţii privind tendinţele de ocupare pentru persoanele cu nivel de calificare 1 şi 2 (vezi Anexa 5 C . Numărul mediu al muncitorilor ). La nivelul regiunii se constată că în perioada 2005-2007 numărul total al muncitorilor a crescut constant. Pe activităţi economice se constată creşteri semnificative în construcţii (creştere cu peste 4000 persoane), tranzacţii imobiliare si alte servicii (creştere cu 5600 persoane), hoteluri şi restaurante (creştere cu peste 1200 persoane). Activităţile economice care au înregistrat o diminuare a numărului de muncitori în perioada analizată sunt: industria (diminuare cu peste 5 mii persoane), agricultura (diminuare cu peste 2700 persoane). Pentru aceste activităţi s-au înregistrat aceleaşi tendinţe şi la nivel naţional. Se remarcă însă ca având evoluţii contrare la nivel regional în comparaţie cu evoluţiile la nivel naţional următoarele activităţi economice : transport, depozitare şi comunicaţii(diminuare la nivel regional cu aproape 3 mii persoane faţă de o creşte la nivel naţional cu peste 8000 31


persoane), comerţ (diminuare cu peste 700 persoane la nivel regional faţă de o creştere la nivel naţional cu aproape 25 mii persoane). Sub aspectul evoluţiei structurii muncitorilor pe activităţi ale economiei se constată, la nivelul regiunii Sud Est, că s-au diminuat ponderile muncitorilor din agricultură (de la 5,1% din totalul muncitorilor în 2005 la 4,3% în 2007), industrie (de la 45,7% din totalul muncitorilor în 2005 la 44% în 2007), transport, depozitare şi comunicaţii(de la 11,6% din totalul muncitorilor în 2005 la 10,6% în 2007). Creşteri ale ponderilor muncitorilor s-au înregistrat pentru activităţile : construcţii (de la 10,3% din totalul muncitorilor în 2005 la 13,9% în 2007), hoteluri şi restaurante (de la 2,4% din totalul muncitorilor în 2005 la 2,6% în 2007) Situaţiile mai sus menţionate arată evoluţii pozitive ale cererii de forţă de muncă cu nivel de calificare 1 şi 2 pentru activităţi din construcţii, hoteluri şi restaurante, şi evoluţii negative pentru activităţi din industrie, agricultură, transport, depozitare şi comunicaţii. Comerţul, deşi înregistrează mici diminuări atât ca valori absolute cât şi ca ponderi ale numărului de muncitori, rămâne activitatea cu cel mai mare număr de muncitori şi cea mai mare pondere după industrie. 4.2. INFORMAŢII PARŢIALE 4.2.1.Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate în perioada 2003- 2008 Datele furnizate de AJOFM din regiune cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5 – Şomaj – Locuri de muncă vacante. În conformitate cu scopurile analize, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaţie) minim necesar pentru departajarea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majoră 9) Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) - posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării) - informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de dare dispun AJOFM - dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR - la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pe domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente - datele analizate nu iau în considerare durata medie a şomajului pe ocupaţiile respective şi nici rata de ocupare a locurilor de muncă vacante.

32


4.2.1.1.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal În tabelul 4.3.sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomerii înregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărul de locuri de muncă vacante. Detaliat, datele sunt prezentate în anexa 5. Tabelul 4.3. Domeniul de pregătire -ruta prog.

TendinŃă locuri muncă vacante

TendinŃă şomeri

DiferenŃă locuri vacante-şomeri (2008)

↓ Regiune, ↓ BR, CT,TL ↑ VN ≈GL, BZ ↑ Regiune, ↓ BR, GL, TL ↑ BZ,CT, VN ↑ Regiune, ↓ CT, GL ↑ BR, BZ, TL, VN

↓ Regiune ↓ BR, GL, VN, TL ↑ BZ ≈ CT ↓ Regiune ↓ GL, TL ↑ BZ,CT,VN ≈BR ↓ Regiune ↓ BR, GL, TL, VN, CT ↑BZ

(-) Regiune (-) BR, BZ, CT, GL,TL (+) VN (+) Regiune (+) CT, BR (-) BZ, TL, VN (+) Regiune ( +) BR, BZ, CT,TL (-) GL ( 0 ) VN

Turism şi alimentaŃie

↓ Regiune, ↓ BR, CT, GL, ↑TL, VN, BZ

↓ Regiune ↓ TL, BR, GL, VN ↑ CT, BZ

(+) Regiune ( +) BR, TL, VN (-) CT, BZ, GL

↓ Regiune 3%(74 abs.)

ComerŃ

↓ Regiune, ↓ BR,CT, GL, ↑ BZ, TL, VN

↓ Regiune ↓ BR, Gl, TL, VN ↑ BZ, CT (EFECT SEZONIER)

(+) Regiune ( +) BR, BZ, TL, VN (-) CT, GL

↓ Regiune 4% (102 abs.)

Mecanică

↑ Regiune ↓ BR, GL ↑ BZ, CT, TL, VN

↓ Regiune ↓ BR, CT, GL, TL ↑ BZ, VN ≈ CT

(+) Regiune (+) BR, CT, TL (-) BZ, GL, VN

↓ Regiune 5,6% (415 abs.)

Electromecanică

↑ Regiune ↓ BR, GL ↑ BZ, CT, TL, VN ↑ Regiune ↓ BR, GL ↑ BZ, CT, TL, VN

(+) Regiune (+) BR, CT, TL,VN (-) BZ, GL (+) Regiune (+) BR, BZ,TL (-) CT, GL, VN


Electronică şi automatizări

↓ Regiune ↓ BR, CT, GL,TL, VN ↑ BZ ↓ Regiune ↓ BR, BZ, GL, TL, VN ↑ CT

Agricultură şi Silvicultură

Silvicultură

ConstrucŃii, instalaŃii şi lucr. publice

33

TendinŃă şomeri absolvenŃi Ponderea şomerilor absolvenŃi din total şomeri în 2008 ↓ Regiune 27%(136 abs.)

↓ Regiune 6%(6 abs.) ↓ Regiune 6,4% (72 abs.)


OcupaŃii / grupe de ocupaŃii relevante (prin nr. de locuri de muncă vacante în cadrul domeniului) OcupaŃii cu locuri de muncă ↑, şomaj ↓, excedent locuri de (+): Nu sunt OcupaŃii cu locuri de muncă ↑, şomaj ↓, excedent locuri de (+): . lucrători forestieri (BR, CT OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri muncă: - Zidari – BR, BZ, CT, TL - Constructori în beton armat şi asimilaŃi - BR, BZ, CT - Dulgheri – BR, BZ, CT,TL - Parchetari, linolişti, mozaicari si faianŃari – CT, TL - Montatori de izolaŃii termice – BZ, CT, TL - Instalatori si montatori de Ńevi – BR, BZ, CT, TL - zugravi, tapetari, lăcuitori si vopsitori – BR, CT, BZ, TL OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri muncă: Ospătari şi barmani – CT, BZ, BR, TL Bucătari – BR, CT, TL Brutari, Patiseri, Cofetari – BR OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri muncă: Vânzători – BR, BZ, TL, VN NB. JudeŃul ConstanŃa înregistrează mari fluctuaŃii sezoniere, deficit de locuri de muncă, dar cu valori mari ale locurilor vacante ( 750 în 2008) OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri de muncă (+): - Sudori şi debitori autogeni (CT,BR, TL), (BZ deficit dar valori mari ale locurilor vacante, 206 în 2008) - Constructori montatori structuri metalice (CT, BR, TL, ) (BZ deficit dar valori mari ale locurilor vacante, 458 în 2008) - Conducători auto – toate jud. - Prelucrători la maşini unelte – CT - Tehnicieni şi maiştrii mecanici - CT OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri muncă: electromecanici montatori si reparatori de aparate - CT, BR, TL OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri muncă: Tehnicieni de echipamente pentru radio-emisie, televiziune şi telecomunicaŃii - CT

PRAI SUD-EST 2009 - 2013 Chimie industrială

↑ Regiune ↑ CT, BR, BZ Valori nesemnificative în restul jud.

(-) Regiune (+) CT (-) BR, BZ

Valori nesemnificative: 3 abs. şomeri în 2008.

Dispersie mare şi valori mici pe ocupaŃii în jud. relevante: CT, BR, BZ

↑ Regiune ↑ CT, TL, BZ Valori nesemnificative în restul jud.

↑ Regiune ↓ BR, ↑ BZ, CT Valori nesemnificative în restul jud. ↑ Regiune ↑ BZ Valori nesemnificative în restul jud.

Materiale de construcŃii

(+) Regiune (+) CT, TL (-)BZ

Valori nesemnificative: 5 abs şomeri în 2008.

OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri muncă: Operatori la cuptoarele si instalaŃiile de obŃinere a sticlei, ceramicii si produselor refractare, abrazive din cărbune si grafit – CT, TL

Electric

↑ Regiune, ↑ BR, BZ, VN ↓ CT, GL, TL, VN

↓ Regiune, ↓ BR, CT, GL, TL ↑ BZ, VN

(+) Regiune, (+) BR, CT, TL (-) BZ, GL, VN


OcupaŃii cu excedent de locuri muncă: - electricieni in construcŃii – BR, CT - electricieni montatori si reparatori linii electrice - BR, CT(BZ deficit dar valori mari ale locurilor vacante, 144 în 2008)

Industrie alimentara

↓ Regiune ↑ CT,BZ,VN ↓ BR, GL, TL

↓ Regiune ↓ BR,CT, GL,TL, VN ↑ BZ

(-)Regiune, (+) BR, BZ, CT, TL (-) GL ( 0 ) VN


OcupaŃii cu excedent de locuri muncă: - măcelari si alŃi lucrători in prelucrarea cărnii – BR, TL - operatori la maşinile si inst. de fabricare a berii, vinurilor – CT, VN

Fabricarea produselor din lemn

↓ Regiune ↑ BZ, TL ↓ Restul judeŃelor

↓ Regiune, ↑ BZ, TL, VN ↓ BR, CT, GL,


Industrie textilă şi pielărie

↓ Regiune ↑ BZ, TL, VN ↓ BR, CT, GL

↓ Regiune ↑ BZ, TL, VN ↓ BR, CT, GL

(+) Regiune, (-) VN (+) Restul JudeŃelor (-)Regiune, (+) BR ( 0 ) CT (-) Restul JudeŃelor

OcupaŃii cu excedent de locuri muncă: - lucrători in pregătirea si tratarea lemnului – BR, BZ, CT, GL OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri muncă: - Operatori la maşini si utilaje pentru ind. confecŃiilor – BR, BZ, CT - confecŃioneri - asamblator articole textile – BR, BZ, CT, GL, TL

Estetica şi igiena corpului omenesc Tehnici poligrafice Economic

valori nesemnificative




valori nesemnificative ↑ Regiune, ↑ BZ, GL, TL, VN ↓ BR, CT,

valori nesemnificative ↓ Regiune, ↑ BZ, CT ↓ BR, GL, TL, VN

valori nesemnificative (+) Regiune, (-) GL (+) Restul JudeŃelor


ProtecŃia mediului







OcupaŃii cu excedent semnificativ de locuri muncă: Lucrători cu studii medii in gestiunea economica si administrativa + funcŃionari de birou– BR, GL, TL, VN

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, construcţii, comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2008 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: - construcţii instalaţii ţi lucrări publice (4267 locuri de muncă vacante în 2008, creştere în 2008 faţă de 2007 a nr. de locuri de muncă vacante cu 277, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 +3140 ) - economic (1015 locuri de muncă vacante în 2008, creştere în 2008 faţă de 2007 a nr. de locuri de muncă vacante cu 50, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 +213 ) - silvicultura (332 locuri de muncă vacante în 2008, creştere în 2008 faţă de 2007 a nr. de locuri de muncă vacante cu 125, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 +142) 34


O serie de domenii de formare profesională înregistrează o balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 dar au scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante faţă de anul anterior: - mecanica (9145 locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 3941, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 5574 ) - turism şi alimentaţie (2674 locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 652, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 349) - comerţ (3766 locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 1358, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 1358 ) - electric (761locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 37, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 130 ) - electronică şi automatizări(668locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 142, diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 + 78) - fabricarea produselor din lemn (509locuri de muncă vacante în 2008, scădere a nr. de locuri de muncă vacante în 2008 faţă de 2007 cu 125, diferenţa locuri de muncă vacanteşomeri în 2008 + 71) Domenii de formare profesională la care diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri în 2008 este negativă sunt: - chimie industrială (diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este –64, dar cu o uşoară creştere a locurilor de muncă vacante de la 71 în 2007 la 104 în 2008) - agricultura(diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este –379, şi cu scădere a locurilor de muncă vacante de la 487 în 2007 la 119 în 2008) - industria alimentară (diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este –136, şi cu scăderea locurilor de muncă vacante de la 520 în 2007 la 475 în 2008) - industria textilă şi pielărie (diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este –210, şi cu scăderea locurilor de muncă vacante de la 847 în 2007 la 605 în 2008) - electromecanica (diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri este –62, şi cu scăderea locurilor de muncă vacante de la 1205 în 2007 la 570 în 2008) Situaţia privind şomajul de start la nivelul regiunii Sud Est Se constată că influenţa absolvenţilor în totalul şomerilor înregistraţi este în scădere la toate domeniile de formare profesională. Din analiza datelor rezultă că influenţele cele mai mari asupra şomajului le-au avut, în anul 2008, domeniile de formare profesională mecanică (415 absolvenţi înregistraţi în şomaj), electronica şi automatizări (249 absolvenţi înregistraţi în şomaj), agricultura (163 absolvenţi înregistraţi în şomaj), industria alimentară (180 absolvenţi înregistraţi în şomaj), industria textilă şi pielărie (135 absolvenţi înregistraţi în şomaj), economic (130 absolvenţi înregistraţi în şomaj). Comparând valorile absolute ale şomerilor absolvenţi şi numărul locurilor de muncă vacante se observă că numărul absolvenţilor este cu mult mai mic decât locurile vacante la toate domeniile. În acest context, cauzele pot fi identificate în nivelul de pregătire al absolvenţilor şi/sau refuzul acestora de angajare pe locurile de muncă vacante. 4.2.1.2.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postliceal Pentru şcoala postliceală, domeniile cu dinamică pozitivă la nivel regional (tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri) sunt: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică. În domeniul economic cele mai solicitate ocupaţii sunt : agenţi în activitatea financiară şi comercială, agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri. În domeniul sănătate şi asistenţă pedagogică se remarcă cererea mare pentru asistenţi medicali generalişti (468 locuri de muncă vacante la nivel regional în 2008).În 35


domeniul servicii cea mai solicitată ocupaţie a fost în 2008 secretari şi operatori la maşini de scris şi de calcul( 263 locuri de muncă vacante). În domeniul mecatronică şi informatică, tehnicienii operatori echipamente de calcul au beneficiat de cele mai multe locuri de muncă vacante în 2008 (165) Domeniile: agricol şi alimentar, construcţii, electronică, energetică, industria lemnului, mecanică, protecţia mediului, textile pielărie, transporturi înregistrează în 2008 balanţă negativă locuri de muncă vacante – şomeri. 4.2.1.3.Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional şi cu balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri, se remarcă, în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional în 2008: specialişti în sistemul financiar şi al asigurărilor (205 locuri de muncă vacante faţă de 32 şomeri),ingineri constructori (155 locuri de muncă vacante faţă de 38 şomeri), Specialişti în informatică (79 locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), ingineri energeticieni şi electricieni (69 locuri de muncă vacante faţă de 21 şomeri), ingineri electronişti (105 locuri de muncă vacante faţă de 72 şomeri), specialişti în administraţia publică (132 locuri de muncă vacante faţă de 98 şomeri). O serie de ocupaţii înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri dar numărul de locuri de muncă vacante este semnificativ: economişti (273 locuri de muncă vacante faţă de 291 şomeri), ingineri mecanici (226 locuri de muncă vacante faţă de 234 şomeri). Ocupaţiile: ingineri în industria textilă şi pielărie, ingineri în industria alimentară, ingineri în industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnişti şi silvici, înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri şi o cerere foarte mică pe piaţa muncii regională (numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecare ocupaţie menţionată este sub 30) 4.2.2. Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2008 – martie 2009, în contextul crizei economice şi financiare Evoluţia lunară a şomajului înregistrat la ANOFM în perioada octombrie 2008- martie 2009 arată o creştere semnificativă a numărului de şomeri înregistraţi şi a ratei şomajului (vezi Anexa 5 D. 2). La nivelul Regiunii Sud Est numărul şomerilor înregistraţi a crescut în perioada analizată cu peste 24.000 persoane Figura 4.5. (creştere cu peste 50%). În rândul populaţiei EvoluŃia numărului de şomeri înregistraŃi în perioada octombrie 2008 - martie 2009 - Regiunea Sud - Est feminine s-a înregistrat o 80,000 creştere a şomajului 67,944 64,224 58,317 înregistrat cu peste 9000 70,000 51,712 60,000 47,489 persoane (creştere cu 50,000 43,665 peste 45%). 40,000 Judeţele cele mai afectate sunt: Galaţi(cu o rată a şomajului de 8,5 % în martie 2009 şi o creştere a numărului de şomeri de la 12710 la 31 octombrie 2008 la 18733 la 31martie 2009), Constanţa (cu o creştere a

30,000 20,000 10,000

20,512

22,558

24,169

31 octombrie

30 noiembrie

31 decembrie

2008

2008

2008

26,261

28,427

29,786

-

Num ăr total şom eri înregistraţi

31 ianuarie 2009 28 bebruarie 2009 31 martie 2009

Num ăr fem ei înregistrate în şom aj

Sursa datelor : ANOFM

36


Evoluţia locurilor de muncă vacante în perioada octombrie 2008 martie 2009 REGIUNEA SUD EST

2500

2000

1500

1000

500

2 - 9 ap rilie 2009

26 martie - 2 ap rilie 2009

19-26 martie 2009

12- 19 martie 2009

26 febr. -

6-13 martie 2009

19-29 febr. 2009

5-12 feb r. 2009

12-19 febr. 2009

29 ian . -

22-29 ian. 2009

8-15 ian. 2009

16-23 ian. 2009

5-12 dec. 2008

18-25 d ec. 2008

27 n oi. -

21-28 n oi. 2008

6-13 n oi. 2008

0 13- 20 n oi. 2008

Şi pentru populaţia feminină ratei şomajului a crescut în toate judeţele regiunii. Se remarcă rata şomajului cu mult mai mare în rândul populaţiei feminine faţă de populaţia masculină în judeţul Constanţa(6,3% rata pentru populaţia feminină faţă de 4,6% rata pentru populaţia masculină)

Figura 4.6.

30 o ct. -

ratei şomajului de la 2% la 31 octombrie 2008 la 4,6% la 31 martie 2009 şi o creştere a numărului de şomeri cu peste 8000 persoane). Creşteri ale ratei şomajului s-a înregistrat şi în judeţele Brăila (5,7%), Buzău(6,8%), Tulcea(5,5%) şi Vrancea(5,7%) .

Evoluţia locurilor de muncă vacante înregistrate la ANOFM Sursa datelor : ANOFM în perioada octombrie 2008martie 2009, la nivelul Regiunii Sud Est arată o scădere semnificativă (vezi Anexa 5 D.1). Judeţele Brăila, Buzău, Constanţa , Galaţi şi Tulcea au înregistrat scăderi ale locurilor de muncă vacante. Judeţele Constanţa şi Galaţi au înregistrat creşteri ale locurilor de muncă vacante în timp ce în judeţul Vrancea acestea s-au menţinut relativ constante dar la valori foarte mici.

4.3. PROIECŢIA OCUPĂRII ŞI A DEFICITULUI DE CALIFICĂRI PE TERMEN SCURT (ANCHETE) Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţe mai consistenţe în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Est a cuprins un număr de 357 de întreprinderi totalizând un număr de 34664 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 6,3% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe: Aproximativ 29% din angajatorii (102 întreprinderi din totalul de 357 din eşantion) chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 8,8% din numărul total de salariaţi. Cu cele mai mari probleme s-au confruntat angajatorii din judeţele Buzău, Constanţa şi Vrancea (peste o treime din angajatorii din eşantion au întâmpinat dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante). Cei mai puţini angajatori care au sesizat

37


dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante au fost cei din judeţul Galaţi (13% din eşantion) Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (42% din întreprinderi, 15,3% din numărul de salariaţi), activităţi financiare, bancare şi de asigurări (40% din întreprinderi, 12,6% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (23% din întreprinderi, 18,4% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (34% din întreprinderi, 7,2% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (28% din întreprinderi, 12,5% din numărul de salariaţi). În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul agriculturii, activităţilor financiare, bancare şi de asigurări , industriei prelucrătoare, construcţii, hoteluri şi restaurante, transport depozitare poştă şi telecomunicaţii. Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - în mod surprinzător, dacă avem în vedere fluxul angajărilor şi deficitul înregistrat în ultimele 6 luni (sau poate tocmai din cauza acestui deficit) - singurele sectoare în care aceştia anticipau o creştere în următoarele 6 luni şi 12 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul hotelier şi restaurante şi activităţi financiare,bancare şi de asigurări Datele din anchetă pentru Regiunea Sud Est evidenţiază că un procent de cca. 21% din firmele investigate la nivel regional au angajat absolvenţi din promoţia 2005. Cele mai interesate de angajarea absolvenţilor par să fi fost firmele din industria prelucrătoare (24,7% din firmele investigate au angajat absolvenţi), transporturi şi depozitare poştă şi telecomunicaţii (24,1% din firmele investigate au angajat absolvenţi), hoteluri şi restaurante (22,7%), construcţii (21,1%), comerţ (19,7%), tranzacţii imobiliare, închirieri si activităţi de servicii prestate in principal întreprinderilor (16,7%), energie electrica, termica, gaze, apa (14,3%), activităţi financiare, bancare si de asigurări (6,7%) Sectoarele cu cea mai mare pondere a absolvenţilor din totalul angajărilor în firmele respective au fost în ordine: transporturi şi depozitare poştă şi telecomunicaţii (11,1%), hoteluri şi restaurante (6,9%%), construcţii (5,9%), industrie prelucrătoare (5,3%), comerţ (4,7%). 4.3.1.Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INSCMPS În primul semestru al anului 2006, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaţilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Ancheta în rândul angajatorilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naţional şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puţin pe structura activităţilor din economie. In cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Est au fost investigate 244 firme. Dintre firmele intervievate un număr de 79 au angajat personal în 2005. Au fost preferate persoanele între 25 39 ani în procent de 44,4%, persoanele între 18-24 ani în procent de 31,7%, persoanele între 4049 ani în procent de 18,9%, iar persoanele peste 50 ani doar în procent de 4,9% Numărul de angajaţi în regiune a crescut în 2005 faţă de 2004 în toate clasele de mărime din categoria firmelor mici şi mijlocii şi a scăzut în firmele mari investigate. Pe ansamblu, numărul efectiv de angajaţi la sfârşitul anului 2005 a fost mai mare decât cel estimat de angajatori în sondajul anterior. Faptul că deşi au crescut în 2005 numărul de angajaţi faţă de anul anterior, angajările efective au fost sub numărul estimat în cazul firmelor mici (până la 50 de

38


salariaţi) - sugerează dificultăţi mai mari pentru firmele mici în recrutarea de angajaţi potriviţi nevoilor lor. Doar 5% din angajatorii investigaţi au avut posturi vacante mai mult de 3 luni în 2005, (cele mai multe în textile-pielărie) şi doar 2,6% mai aveau acest deficit la momentul anchetei. Se desprinde situaţie specială a sectorului textile-pielărie care are ofertă relativ mare de locuri de muncă, în paralel cu un deficit care tinde să devină cronic în acoperirea locurilor vacante (atractivitate în scădere probabil datorită salariilor oferite în sistemul lohn în care lucrează majoritatea firmelor din domeniu) Faţă de ancheta din anul anterior, s-a consolidat gradul de încredere al angajatorilor cu privire la creşterea oportunităţilor de dezvoltare, urmare a evoluţiilor economice favorabile din ultima perioadă de timp. La nivel naţional, doar 34,5% dintre angajatori au realizat cursuri de formare profesională. Mai mult de jumătate dintre acestea sunt firme mari. Cursurile de formare vizează în principal perfecţionarea cunoştinţelor tehnice, urmate de cunoştinţele de control a calităţii produselor şi de perfecţionare a abilităţilor de lucru cu echipamentele informatice. Deşi acuză cel mai redus grad de adecvare, firmele mici organizează doar în proporţie de 16,7% cursuri de formare, iar firmele mari în proporţie de cca. 53%. Implicit aceasta este şi o cauză a deficitului de calificări mai mare în cazul firmelor mici. Ancheta în rândul salariaţilor (1239 subiecţi din 113 firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional: Uzura şi atrofierea calificărilor Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale) Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe, abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă) Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea lor profesională şi cerinţele postului Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii) Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurantelor, comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă Practicarea calificării obţinute în şcoală: Mai puţin de jumătate (46%) dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală 22% şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesională – fenomen dezirabil în cazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţei) O treime dintre salariaţi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală. Dintre aceştia: 36% pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală, iar 15% fiindcă nu le-a plăcut. 50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor. Mobilitate între domenii de calificare: 39


Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din domeniile: electromecanică, construcţii, electronică şi automatizări

Schimbări la locul de muncă 20% dintre salariaţi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de natură tehnologică şi organizaţională: Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şi depozitarea indică cele mai mari schimbări tehnologice Intermedierile financiare, imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de cele mai mari schimbări organizatorice Cele mai multe de schimbări în cerinţele posturilor sunt indicate de salariaţii firmelor din zona serviciilor. Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă 70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu au urmat niciodată un curs de formare profesională Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanţa individuală. Instruirea pentru noile tehnologii Peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariaţi, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă,. În aceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă. 4.4.PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ PE TERMEN MEDIU În 2005, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) realizat în cadrul Programului Phare TVET o proiecţie pe termen lung (2013) a cererii şi ofertei estimate la nivel regional, în trei scenarii de prognoză. Scenariul mediu prevede pentru 2013 (faţă de 2002): Diminuare a cererii în: agricultură, industria extractivă, administraţie publică şi apărare, învăţământ Creşteri ale cererii în: industria prelucrătoare, construcţii şi în majoritatea serviciilor: comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi, depozitare, comunicaţii, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor. Considerând că structura ofertei ar rămâne constantă ca ponderi alocate pe activităţile din economie, s-a calculat o proiecţie a balanţei cerere-ofertă, după cum urmează8: Excedent de forţă de muncă în agricultură şi în industrie Deficit de forţă de muncă în: construcţii, comerţ, sectorul transporturi, depozitare, comunicaţi şi în hoteluri şi restaurante. Se preconizează o balanţă de forţă de muncă puternic excedentară în agricultură, fenomen care se va accentua în următorii ani, derivat din excedentul de populaţie ocupată în agricultură în prezent, corelat cu cerinţele de competitivitate şi condiţiile ce decurg din procesul 8

NOTĂ: proiecţia ofertei nu ia în considerare migrarea internă şi externă, şi nici schimbările în structura de calificări ale cohortelor de absolvenţi care vor intra pe piaţa muncii în următorii ani.

40


de integrare în UE. În următorii ani agricultura va solicita mai puţină forţă de muncă dar mult mai calificată. Conform prognozei INCSMPS (scenariul 2), în perspectiva anului 2013, în acest sector se estimează la nivelul Regiunii un excedent semnificativ de persoane care va trebui reorientat spre alte activităţi. În industria prelucrătoare, deşi balanţa va continua să fie defavorabilă ofertei de forţă de muncă, creşterea cererii va conduce la o reducere treptată a excedentului de forţă de muncă. În industria extractivă, se păstrează aproximativ constant excedentul actual cu uşoare creşteri după 2007. Concluziile autorilor studiului INCSMPS privind şansele absolvenţilor ÎPT Analizele şi prognozele privind evoluţia pieţei muncii conturează realitatea “dură” a unei pieţe a muncii marcate de şomaj structural pe termen lung. Faţă de aceasta, şansele absolvenţilor pe piaţa muncii sunt condiţionate de conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative pentru care trebuie să se bată: să ocupe noile locuri de muncă care vor fi create prin creşterea economică să înlocuiască pe cei ce se pensionează (cererea înlocuită) să ia locul celor mai slab calificaţi, împinşi în şomaj sau spre alte ocupaţii (cerere substituită) să-şi creeze propriul loc de muncă 4.5. PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII Concluzii din analiza populaţiei active şi a populaţiei ocupate În perioada 2002-2007 atât populaţia activă cât şi populaţia ocupată a cunoscut o scădere semnificativă. Scăderea a fost mai accentuată în cazul populaţiei feminine. Populaţia ocupată din mediul rural reprezintă 45% din totalul populaţiei ocupate la nivelul regiunii. Concluzii din analiza ratei de activitate şi a ratei de ocupare Rata de activitate şi rata de ocupare au scăzut în perioada 2002 – 2007. În cazul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) atât rata de activitate cât şi rata de ocupare sunt în continuare în scădere şi au valori foarte mici (31,5% rata de activitate şi 23,2% rata de ocupare în 2007) Se remarcă un fenomen îngrijorător în ceea ce priveşte valorile extrem de mici şi în scădere ale ratei de activitate (23,6% în 2007) şi ratei de ocupare (17,1% în 2007) a populaţiei feminine din grupa de vârstă 15-24 ani Rata de ocupare la nivel regional în 2007 este cu 4,1 puncte procentuale sub media naţională şi cu aproape 10 puncte procentuale faţă de media europeană (UE-27), respectiv la peste 11 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor Concluzii din analiza şomajului Rata şomajului BIM se menţine la valori mai ridicate decât media naţională (8,5% la nivel regional faţă de 6,4% la nivel naţional). Rata şomajului tinerilor (15-24 ani) are în 2007 valori îngrijorător de mari (26,5%, cu 6,4 puncte procentuale mai mare decât media naţională şi cu 11,2 puncte mai mare decât media UE 27). Populaţia feminină şi cea din mediul urban de la această categorie de vârstă înregistrează valori mai mari ale ratei şomajului decât totalul populaţiei în vârstă de muncă. Ponderea şomerilor tineri din totalul şomerilor este în perioada 2002 – 2007 în creştere şi atinge în 2007 cea mai mare valoare din intervalul analizat, peste 33%. 41


Concluzii din analiza ocupării şi şomajului pe niveluri de instruire Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut. În 2007 rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este aproape dublă faţă de rata de rata şomajului la persoanele cu nivel superior de educaţie(8,7% faţă de 4,4%). Rata de ocupare a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie este în 2007 la nivel regional de peste 2 ori mai mică decât rata de ocupare a persoanelor cu studii superioare ( 38,4% faţă de 81,3%) La nivel regional rata de ocupare a femeilor este la toate categoriile de nivel de educaţie sub cea a bărbaţilor , decalajul accentuându-se odată cu scăderea nivelului de educaţie (la nivel scăzut de educaţie rata de ocupare a populaţiei feminine este de 29,8% faţă de 49,7% la masculin). Comparativ cu situaţia la nivel naţional pentru persoane cu studii superioare, rata şomajului este mai ridicată (4,4% faţă de 2,9%), iar rata de ocupare mai mică (81,3% faţă de 85,8%). În mediul rural jumătate din populaţia ocupată (50,3%) are nivel scăzut de instruire faţă de numai 10,8% în mediul urban. Populaţia ocupată din mediul rural cu nivel superior de instruire (2,3%) este de peste 7 ori mai puţin numeroasă decât cea din mediul urban cu acelaşi nivel de instruire (16,8%). Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate civile pe sectoare în 2007 la nivel regional este : serviciile 40,2%, agricultura 31,5%,, industria 21%, construcţiile 7,3%. Serviciile Ponderea populaţiei ocupate civile din servicii la nivel regional este cu peste 2 puncte procentuale sub media naţională. Judeţul Constanţa înregistrează o pondere a populaţiei ocupate în servicii cu peste 10 puncte procentuale peste media naţională (50,7% în Constanţa faţă de 42,5 % naţional). Judeţul Galaţi înregistrează o pondere superioară mediei regionale (40,4%), toate celelalte judeţe având ponderi sub media regională.. Ponderea ocupării în hoteluri şi restaurante este aceeaşi cu naţională. În transporturi, depozitare şi comunicaţii, judeţul Constanţa are ponderea aproape dublă faţă de media naţională. Activităţile din hoteluri şi restaurante deţin la nivel regional o pondere superioară mediei naţionale, această situaţie datorându-se însă exclusiv judeţului Constanţa care deţine o pondere de 2,9% faţă de media naţională de 1,8%, restul judeţelor având ponderi sub media regională. În comerţ regiunea deţine o pondere a populaţiei ocupate de 12,7% faţă de media naţională de 13,8%. Ponderi superioare mediei regionale înregistrează judeţele: Constanţa (15,2%, pondere superioară şi mediei naţionale ), Brăila, Galaţi Agricultura Cu toate că a înregistrat o scădere semnificativă în perioada 2002-2007 (cu peste 8 puncte procentuale) agricultura deţine o pondere a populaţiei ocupate civile cu 3 puncte procentuale peste media naţională. Disparităţile intraregionale în ceea ce priveşte populaţia ocupată civilă în agricultură sunt semnificative. Astfel ponderea populaţiei ocupată în agricultură în judeţul Vrancea (43,7%) este dublul ponderii din judeţul Constanţa (21,4%) Industria În 2007 industria a cunoscut cea mai redusă pondere a populaţiei civile ocupate din tot intervalul 2002- 2007 (21% faţă de 22,4 % media naţională) . Disparităţile intraregionale în ceea ce priveşte populaţia ocupată civilă în industrie sunt semnificative. Astfel ponderea populaţiei 42


ocupată în industrie în judeţul Brăila este superioară mediei naţionale (25,4%). Judeţele Galaţi şi Buzău au ponderi peste media regională. Construcţiile Ponderea populaţiei ocupate civile în industrie la nivelul regiunii în 2007 (7,3%) este peste media naţională (6,8%). Şi în acest domeniu se înregistrează disparităţi intraregionale. Trei judeţe au ponderi peste media naţională (Constanţa, Galaţi, Brăila), celelalte trei( Buzău, Tulcea, Vrancea) situându-se sub media regională şi naţională. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM Din analiza evoluţiei şomajului înregistrat şi a locurilor de muncă vacante în perioada 2003 – 2008 se poate aprecia potenţialul de absorbţie al forţei de muncă pe o serie de ocupaţii grupate pe domenii ale formării profesionale din IPT. Principalele concluzii ale acestei analize la nivelul Regiunii Sud - Est sunt prezentate în continuare. Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, construcţii, comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt: construcţii, economic, silvicultura (locuri de muncă vacante în creştere, şomaj în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare) Domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă,număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestor şi potenţial important de absorbţie a forţei de muncă sunt: mecanica, turismul şi alimentaţia, comerţ, electric, electronică şi automatizări, fabricarea produselor din lemn. Domeniile cu balanţă locuri de muncă-şomeri negativă, număr important de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestora şi deci cu un potenţial redus de absorbţie a forţei de muncă sunt: industria alimentară, industria textilă şi pielărie, electromecanica. Domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor pozitiv al diferenţei locuri vacante-şomeri sunt: agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice. Din analiza evoluţiilor lunare ale şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM din perioada octombrie 2008- martie 2009 se desprinde concluzia că în piaţa muncii regională s-au produs ca efect al crizei economico - financiare creşteri alarmante ale numărului de şomeri ( creştere cu peste 45% la nivel regional) şi ale ratei şomajului în toate judeţele (cea mai mare creştere fiind în judeţul Galaţi de la 5,8% în octombrie2008 la 8,5% în martie 2009) Concluzii din analiza proiecţiei cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu Proiecţia cererii şi ofertei la orizontul anului 2013 a fost realizată de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii si Protecţiei Sociale (INCSMPS), în anul 2005. O serie de ipoteze din cadrul acestui studiu nu mai sunt în concordanţă cu ultimele previziuni realizate în contextul crizei economico - financiare pentru anul 2009. În acest context, concluziile studiului prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă . Cu toate acestea, conform Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008 – 2013 realizată de către Comisia Naţională de Prognoză în ianuarie 2009 arată pentru anul 2013 o îmbunătăţire a principalilor indicatori privind forţa de muncă, mai favorabili chiar decât în anii 2007, 2008.Astfel: 43


Populaţia activă şi populaţia ocupată în vârstă de muncă vor avea creşteri continue şi vor înregistra în 2013 cele mai mari valori din perioada 2005- 2013 Şomerii BIM, după o creştere semnificativă prognozată pentru 2009 (creştere de la 578 mii în 2008 la 680 mii în 2009) vor cunoaşte scăderi continue ajungând în 2013 la cea mai mică valoare din perioada 2005-2013 (540 mii) Rata şomajului BIM, după o creştere în 2009 faţă de 2008 va urma o tendinţă de scădere continuă până în 2013 când va avea cea mia mică valoare (5,3%) În acest context, concluziile studiului INCSMPS prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă şi validate prin compararea cu evoluţiile viitoare ale pieţei muncii . Conform studiului INCSMPS (scenariul 2, apreciat ca fiind cel mai plauzibil) - diferenţa cerere-ofertă pentru toate activităţile economiei naţionale sunt negative pentru toată perioada 2007-2013. Se remarcă activităţile : agricultura, vânătoare şi silvicultură, energie electrica, termica, gaze, apa, administraţie publică şi apărare, învăţământ, la care trendul este de creştere a diferenţei dintre cerere si oferta. Cele mai mari valori dar si cea mai mare panta de creştere a diferenţei sunt in agricultura, vânătoare şi silvicultura si administraţia publica. Celelalte activităţi au trenduri de diminuare a diferenţei dintre cerere si oferta . Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada 2007-2013 se constata că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură, administraţie publică iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la construcţii, comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoare . Procentual cererea prognozată pe activităţi economice arată ca in tabelul de mai jos: Tabelul 4.4. - Cererea prognozată pe activităţi economice (%) Activităţi agricultura, vânătoare şi silvicultură pescuit şi piscicultură industrie extractiva industrie prelucrătoare energie electrica, termica, gaze, apa construcţii comerţ hoteluri şi restaurante transport, depozitare, comunicaţii intermedieri financiare tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor administraţie publică şi apărare învăţământ sănătate şi asistenţă socială alte

2007 2008 2009 24,4 24,0 23,6 0,0 0,0 0,0 1,5 1,5 1,5 22,0 22,2 22,5 2,6 2,5 2,5 6,9 7,1 7,2 11,9 12,1 12,2 2,0 2,0 2,0 7,8 7,8 7,9 1,0 1,0 1,0 2,4 6,3 4,7 4,5 2,1

2,4 6,1 4,7 4,5 2,1

2,4 6,0 4,6 4,5 2,0

ANUL 2010 23,3 0,0 1,5 22,7 2,5 7,3 12,4 2,1 8,0 1,0 2,4 5,8 4,6 4,5 2,0

2011 2012 2013 22,9 22,5 22,1 0,0 0,0 0,0 1,5 1,5 1,5 22,9 23,1 23,3 2,4 2,4 2,4 7,4 7,5 7,6 12,6 12,8 13,0 2,1 2,1 2,1 8,1 8,1 8,2 1,0 1,0 1,0 2,4 5,7 4,5 4,6 2,0

2,4 5,5 4,5 4,6 1,9

2,4 5,4 4,4 4,6 1,9

Sursa datelor: prelucrare a datelor din studiul realizat de INCSMPS

În ceea ce priveşte situaţia prognozată pentru tipurile de industrii componente ale industriei extractive, prelucrătoare, energie electrică, termică, gaze, apă, transport, depozitare şi comunicaţii, prin corelarea acestora cu domeniile formării profesionale iniţiale prin prelucrarea datelor oferite de institut referitoare la prognoza cererii pe profesii rezultă procentele de cerere previzionate pentru 2013. Ponderile pe activităţi apreciem că pot fi utilizate ca bază pentru proiecţia ofertei educaţionale de formare iniţială, cu menţiunea că pentru agricultură dat fiind faptul că diferenţele cerere-ofertă sunt foarte mari şi în continuă creştere, ponderile pentru oferta educaţională ar trebui să fie cu mult mai mici decât ponderile previzionate pentru cerere. Alocarea acestor 44


procente a ţinut cont de acele domenii identificate ca fiind cu dinamică mai ridicată în ceea ce priveşte cererea-oferta în perspectiva 2013 ( hoteluri şi restaurante, comerţ, construcţii). În aceste condiţii apreciem că ponderile prezentate pot fi utilizate ca bază de discuţie în planificarea ofertei de formare profesională iniţială IMPLICAŢIILE PENTRU IPT Rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar. Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)9 Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală. Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate

9

PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

45


Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la nevoile anticipate ale pieţei muncii corelată cu validarea periodică a datelor din studiile previzionale pe baza datelor curente din surse oficiale şi administrative În anul 2005 studiile previzionale au permis formularea, pe baza analizei cererii şi ofertei potenţiale la orizontul anului 2013 (vezi tabelul 4.10), a unor ţinte pentru oferta de formare profesională iniţială. În perioada 2006-2008 aceste ţinte au fost anual verificate şi validate prin confruntarea cu datele curente furnizate de analiza pieţei muncii din surse oficiale şi administrative precum şi cu prognozele pe termen scurt obţinute din anchetele în întreprinderi. Aceste procese au antrenat întregul Consorţiu Regional precum şi un mare număr de parteneri sociali. Până la această dată, ţintele pentru oferta de formare profesională iniţială nu au fost infirmate de datele curente sau de prognozele pe termen scurt. Este de menţionat totuşi că în contextul economico-social actual, caracterizat de o dinamică accelerată a schimbărilor este necesară continuarea verificării ţintelor prognozate şi, dacă realităţile pieţei muncii o impun, corectarea şi ajustarea acestora. Ţintele despre care am menţionat sunt concretizate în ponderi propuse pentru oferta de formare profesională iniţială pe domenii de formare profesională şi pe profiluri conform tabelelor de mai jos. Tabelul 4.5. Ţinte pentru oferta de formare profesională iniţială Domeniul pregătirii de bază/ Profilul

Ţinte propuse pentru oferta de formare 2013* (%) 23 2.5 5.5 1 1 5.5 10 4.5 1 10.5 12 5 2 4.5 0.5 1

1.Mecanică 2.Electromecanică 3.Electronică şi automatizări 4.Chimie industrială 5.Materiale de construcţii 6.Electric 7.Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 8.Agricultură 9.Silvicultură 10.Comerţ 11.Turism şi alimentaţie 12.Industrie alimentară 13.Fabricarea produselor din lemn 14.Industria textilă şi pielărie 15.Tehnici poligrafice 16.Estetica şi igiena corpului omenesc

3

17. Protecţia mediului

7.5

18. Economic 19. Producţie media TOTAL

0 100

- profilul tehnic - profilul servicii - profilul resurse naturale şi protecţia mediului TOTAL

55.5 31 13.5 100

* ponderile reprezintă ieşiri din sistemul ÎPT în 2013

46


5.ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN REGIUNE 5.1 CONTEXTUL DE POLITICI PENTRU EDUCAŢIE SI FORMARE PROFESIONALĂ 5.1.1.Contextul european Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE. În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici. Tratatul de la Amsterdam 10: • Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al Tratatului “ocuparea”) • Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare comună" a statelor membre (v. Art. 2 al Tratatului asupra Comunităţii Europene) • Introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare În condiţiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea decid să acţioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv: