RAPORT DE MEDIU - Primaria Rasnov

Parteneriat cu natura

RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL RÂŞNOV - JUDEŢUL BRAŞOV –

PRIMĂRIA ORAŞULUI RÂŞNOV

Copie nr. 1

August 2012 Printat pe hârtie reciclată

RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL RÂŞNOV Colectiv de elaborare: Geograf Ioana ANDREI Geograf Dragoş MĂNTOIU Ing. Alexandra DOBA Dr. Ecolog Marius NISTORESCU

Descrierea documentului şi revizii Rev Nr.

Detalii

00 Draft Grup de Lucru 1 01 Raport de mediu Referinţă Document: Lista de difuzare Rev Destinatar APM Braşov Primăria oraşului Râşnov 01 SC Urbanteam SRL Membrii Grupului de lucru EPC Consultanţă de mediu

Data

Elaborat

Verificat Tehnic

Februarie 2012 IA AD August 2012 IA, DM AD Raport de mediu_PUG Rasnov_rev01.docx

Nr. copie 1 2 1 1 1

Verificat:

Format Printat, Electronic Printat, Electronic Electronic Electronic Electronic

Calitate

Aprobat

AD AD

MN

Confidenţialitate

Nu

Aprobat:

_________ Dr. Ecolog Marius NISTORESCU Director General

Ing. Alexandra DOBA

Şoseaua N. Titulescu nr. 16, Sector 1, Bucureşti Punct de lucru: Str. Ana Davila, nr. 37, et. 2, Sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021-33.55.195 Mobil: 0745.08.44.44 [email protected]

www.epcmediu.ro

Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov RAPORT DE MEDIU_Rev01

A NU SE COPIA

Pagina 3


CUPRINS 1

INTRODUCERE .............................................................................................................................. 12

2

METODOLOGIA ELABORĂRII SEA PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV ................... 13

3 SCURTĂ PREZENTARE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV .................................................................................................................................................... 16

4

3.1

CONTEXTUL ACTUAL ................................................................................................................ 16

3.2

STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV.............................. 16

3.3

PRINCIPALELE OBIECTIVE ŞI MĂSURI PROPUSE PRIN PUG ORAŞUL RÂŞNOV .................. 18

3.4

RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ....................................................... 27

ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI............................................................... 35 4.1

STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ................................................................................................ 35

4.2

EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG ORAŞUL RÂŞNOV .. 71

5 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ....................................... 75 6 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV .................................................................................................................................................... 76 7 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV.................................................................................................................................. 78 8

POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .................................. 80 8.1

METODOLOGIA DE EVALUARE ................................................................................................ 80

8.2

EVALUAREA OBIECTIVELOR PUG ORAŞUL RÂŞNOV ........................................................... 80

8.3 CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ................................................................................................................................... 83 8.4

EVALUAREA MĂSURILOR ŞI A EFECTELOR DE MEDIU CUMULATIVE GENERATE DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ASUPRA OBIECTIVELOR DE MEDIU RELEVANTE ....... 85

9 EVALUAREA ADECVATĂ A EFECTELOR POTENŢIALE ALE IMPLEMENTĂRII PNMBD ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ..... 90 9.1

INTRODUCERE ........................................................................................................................... 90

9.2

INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR POSIBIL A FI AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV ............................................................ 91 9.3

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ....................................................................... 106

Pagina 4


10 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ ................................................... 116 11 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PUG ...................................................................................................................... 116 12 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ..................................................................................................................... 121 13 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG......................................................................... 124 14

REZUMAT NONTEHNIC ..................................................................................................... 127

INDEX TABELE Tabel nr. 3-1 Bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi propus ........................... 20 Tabel nr. 3-2 Măsurile şi propunerile de dezvoltare urbanistică propuse în PUG Oraşul Râşnov 22 Tabel nr. 4-1 Valorile concentraţiei medii anuale de PM10 înregistrate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Braşov (*) .............................................................................................................. 41 Tabel nr. 4-2 Valorile concentraţiei medii anuale de SO2 înregistrate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Braşov (*) ..................................................................................................................... 41 Tabel nr. 4-3 Valorile concentraţiei medii anuale de benzen înregistrate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Braşov (*) .............................................................................................................. 42 Tabel nr. 4-4 Valorile concentraţiilor medii anuale de metale grele înregistrate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Braşov (*) ...................................................................................... 42 Tabel nr. 4-5 Valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la nivelul anului 2008 în oraşul Râşnov pentru indicatorii SO2, NO2, PM10 (*) .......................................................................... 43 Tabel nr. 4-6 Tipuri de peisaj existente la nivelul oraşului Râşnov şi caracteristicile acestora........ 63 Tabel nr. 4-7 Lista monumentelor istorice de pe teritoriul oraşului Râşnov..................................... 64 Tabel nr. 4-8 Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri (conform datelor INS)...................................................................................................... 68 Tabel nr. 4-9 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării PUG Oraşul Râşnov („Alternativa 0”) ................................................................................................................................ 72 Tabel nr. 6-1 Probleme de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov ......................................... 76 Tabel nr. 7-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de lucru a PUG Oraşul Râşnov ............................................................................................................ 78 Tabel nr. 8-1 Scala de cuantificare a efectelor generate de punerea în aplicare a măsurilor PUG Râşnov asupra obiectivelor de mediu relevante ........................................................................... 80

Pagina 5


Tabel nr. 8-2 Compatibilităţile reciproce între obiectivele PUG Oraşul Râşnov ............................. 82 Tabel nr. 8-3 Compatibilităţile dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de mediu .................................................................................................................................................. 82 Tabel nr. 8-4 Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea măsurilor propuse în PUG Oraşul Râşnov .................................................................................................................... 86 Tabel nr. 9-1 Siturile Natura 2000 identificate la nivelul oraşului Râşnov şi suprafeţele ocupate de acestea ................................................................................................................................................. 90 Tabel nr. 9-2 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0013 Bucegi şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte ........................................................................................................................................... 94 Tabel nr. 9-3 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi..................................................................... 96 Tabel nr. 9-4 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi.............................................. 96 Tabel nr. 9-5 Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi..................................................................... 97 Tabel nr. 9-6 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi..................................................................... 98 Tabel nr. 9-7 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi................................................................... 100 Tabel nr. 9-8 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0207 Postăvarul şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte ............................................................................................................................ 103 Tabel nr. 9-9 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ............................................................ 104 Tabel nr. 9-10 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ..................................... 104 Tabel nr. 9-11 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ............................................................ 105 Tabel nr. 9-12 Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul ............................................................ 105 Tabel nr. 9-13 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată................................................................. 108 Tabel nr. 9-14 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată diacritice ................................................ 109 Tabel nr. 9-15 Activităţi antropice ce au fost identificate în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată ............................................ 113

Pagina 6


Tabel nr. 9-16 Activităţi antropice ce au fost identificate în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată diacritice ................................................ 114 Tabel nr. 11-1 Măsuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenţialele efecte negative asupra mediului ............................................................................................................................... 117 Tabel nr. 13-1 Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG oraşul Râşnov asupra mediului ............................................................................................................................................ 125

INDEX FIGURI Figura nr. 2-1 Etapele elaborării Raportului de mediu ......................................................................... 15 Figura nr. 3-1 Situaţia existentă şi cea propusă a teritoriului administrativ al oraşului Râşnov ...... 20 Figura nr. 4-1 Localizarea Judeţului Braşov şi a Oraşului Râşnov în cadrul Regiunii de Dezvoltare 7 - Centru ........................................................................................................................................... 35 Figura nr. 4-2 Unităţi de relief de pe teritoriul Oraşului Râşnov ........................................................ 37 Figura nr. 4-3 Harta hipsometrică a teritoriului oraşului Râşnov........................................................ 38 Figura nr. 4-4 Harta geologică a teritoriului oraşului Râşnov .............................................................. 39 Figura nr. 4-5 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale NO2 – 2008 (sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov).......... 43 Figura nr. 4-6 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale PM10 – 2008 (sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov).......... 44 Figura nr. 4-7 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale SO2 – 2008 (sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov).......... 44 Figura nr. 4-8 Calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov (procente) ..................... 46 Figura nr. 4-9 Harta calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov ................................ 47 Figura nr. 4-10 Harta calităţii corpurilor de apă subterană în zona oraşului Râşnov ....................... 49 Figura nr. 4-11 Suprafeţele ocupate de clasele şi tipurile de sol existente la nivelul oraşului Râşnov ............................................................................................................................................................. 51 Figura nr. 4-12 Harta solurilor în zona oraşului Râşnov ...................................................................... 52 Figura nr. 4-13 Utilizarea terenului pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov ........................... 53 Figura nr. 4-14 Localizarea ariilor naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov .............................. 55 Figura nr. 4-15 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa totală administrativă (%) ................................................................................................. 56 Figura nr. 4-16 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa totală a fiecărei arii protejate .......................................................................................... 56

Pagina 7


Figura nr. 4-17 Localizarea intravilanului existent faţă de ariile protejate identificate la nivelul oraşului Râşnov ................................................................................................................................. 57 Figura nr. 4-18 Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi la nivelul oraşului Râşnov (după Planul de Management al Parcului Natural Bucegi) ................................................................................. 58 Figura nr. 4-19 Suprafaţa de fond forestier din totalul suprafeţei administrative a oraşului Râşnov (%) ....................................................................................................................................................... 59 Figura nr. 4-20 Evoluţia numărului total de locuitori în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov (sursa INS) ......................................................................................................................................... 61 Figura nr. 4-21 Evoluţia numărului de locuitori pe sexe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov (sursa INS) ......................................................................................................................................... 61 Figura nr. 4-22 Evoluţia numărului total de locuinţe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov (sursa INS) ......................................................................................................................................... 62 Figura nr. 4-23 Tipuri de peisaj existente în zona oraşului Râşnov (sursa EEA) ............................. 63 Figura nr. 4-24 Peisaj de tip Continental-Munţi-Sedimente-Teren Arabil (în prim plan), peisaj Alpin-Munţi-Roci-Pădure (în plan secund) ................................................................................... 64 Figura nr. 4-25 Reţeaua de transporturi existentă la nivelul oraşului Râşnov ................................... 67 Figura nr. 4-26 Evoluţia numărului de turişti cazaţi pe tipuri de structuri de primire turistică ...... 69 Figura nr. 4-27 Evoluţia capacitatăţii de cazare turistică în funcţie pe tipuri de structurile de primire turistică ................................................................................................................................. 69 Figura nr. 8-1 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov ........................... 81 Figura nr. 8-2 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de mediu ............................................................................................................................ 81 Figura nr. 8-3 Bilanţul suprafeţelor din intravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor zone funcţionale - situaţia actuală (PUG aprobat) şi cea viitoare propusă prin PUG ............ 84 Figura nr. 8-4 Suprafeţele din extravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor categorii de folosinţă - situaţia viitoare propusă prin PUG ........................................................................ 85 Figura nr. 8-5 Ponderea potenţialelor efecte generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov .... 85 Figura nr. 8-6 Rezultatele evaluării cumulative ale implementării PUG Oraşul Râşnov (sunt prezentate potenţialele efecte negative şi pozitive asupra obiectivelor relevante de mediu – obiectivele SEA) ................................................................................................................................ 89 Figura nr. 9-1 Suprafeţele ocupate de siturile Natura 2000 în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa totală a fiecărui sit identificat........................................................................................................... 91 Figura nr. 9-2 Numărul de habitate şi specii menţionate în anexele I şi II a Directivei 92/43/CEE identificate pe teritoriul sitului ROSCI 0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000).................................................................................................................................................... 92

Pagina 8


Figura nr. 9-3 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi şi suprafaţa acestora pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................... 93 Figura nr. 9-4 Evaluarea sitului ROSCI0013 Bucegi în ceea ce priveşte habitatele identificate pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ......................................................... 94 Figura nr. 9-5 Evaluarea speciilor de nevertebrate identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) ........................................................................ 98 Figura nr. 9-6 Evaluarea speciilor de plante identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) ..................................................................................... 99 Figura nr. 9-7 Ponderea speciilor de floră şi faună importante (altele decât cele din anexele I, II din Directivă) identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi, în funcţie de categoria în care au fost încadrate ...................................................................................................................... 100 Figura nr. 9-8 Numărul de habitate şi specii menţionate în anexele I şi II a Directivei 92/43/CEE identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura 2000).................................................................................................................................................. 101 Figura nr. 9-9 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 102 Figura nr. 9-10 Evaluarea sitului ROSCI0207 Postăvarul în ceea ce priveşte habitatele identificate pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................. 103 Figura nr. 9-11 Ponderea speciilor de floră şi faună importante (altele decât cele din anexele I, II din Directivă) identificate pe teritoriul sitului ROSCI0207 Postăvarul, în funcţie de categoria în care au fost încadrate ................................................................................................................. 106 Figura nr. 9-12 Intensitatea activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 107 Figura nr. 9-13 Influenţa activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 107 Figura nr. 9-14 Intensitatea activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 109 Figura nr. 9-15 Influenţa activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 109 Figura nr. 9-16 Zonele de extindere a intravilanului faţă de limita ROSCI0013 Bucegi ............... 111 Figura nr. 9-17 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare existentă (cu linie continuă) şi propusă (cu linie întreruptă) şi localizarea acestora faţă de limita ROSCI0013 Bucegi ....................... 111 Figura nr. 9-18 Intensitatea activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................... 112 Figura nr. 9-19 Influenţa activităţilor antropice în interiorul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 112

Pagina 9


Figura nr. 9-20 Intensitatea activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 113 Figura nr. 9-21 Influenţa activităţilor antropice în jurul sitului ROSCI0207 Postăvarul (conform Formularului standard Natura 2000) ................................................................................................. 113 Figura nr. 9-22 Zonele de extindere a intravilanului oraşului Râşnov faţă de limita ROSCI0207 Postăvarul ......................................................................................................................................... 115 Figura nr. 12-1 Suprafeţele (ha) ocupate de zonele funcţionale în cadrul celor 2 Alternative ale planului ............................................................................................................................................. 121 Figura nr. 12-2 Suprafeţele ocupate de intravilan în cadrul celor 2 Alternative ale planului......... 122 Figura nr. 12-3 Suprafaţa totală (ha) ocupată de categoria funcţională “Spaţii verzi şi de protecţie” în cadrul celor 2 Alternative ale planului propuse ...................................................................... 123

Pagina 10


ABREVIERI ŞI ACRONIME ANAR ANPM APM ARPM CUT CJ Directiva SEA DN EIA EPC GES GIS HG 1076/2004

INS MMGA /MMDD/MMP Natura 2000 ONG PATJ PLAM PNDR POT PJGD PUD PUG PUZ SEA / ESM SGA UAT UE

Administraţia Naţională Apele Române Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Coeficient de utilizare a terenului Consiliul Judeţean Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului Drum naţional Evaluarea impactului asupra mediului (evaluarea la nivel de proiect a efectelor de mediu) EPC Consultanţă de mediu – elaboratorul Raportului de mediu Gaze cu efect de seră Sistem Geografic Informaţional Hotărârea de Guvern nr. 1076/8.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (MO nr. 707/5.08.2004) Institutul Naţional de Statistică Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor / Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile / Ministerul Mediului şi Pădurilor Reţea Europeană de Arii protejate creată pentru conservarea habitatelor şi speciilor de interes comunitar Organizaţie nonguvernamentală Plan de amenajare a teritoriului judeţului Plan Local de Acţiune pentru Mediu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Procent de ocupare a terenului Plan Judeţean de Gestiune a Deşeurilor Plan Urbanistic de Detaliu Plan Urbanistic General Plan Urbanistic Zonal Evaluare strategică de mediu Sistem de Gospodărirea Apelor Unitate Administrativ Teritorială Uniunea Europeană

Pagina 11


1

1 INTRODUCERE

Prezenta lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a Planului Urbanistic General (PUG) şi a Regulamentului Local de Urbanism (RLU) al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov (denumit pe scurt PUG Râşnov). Lucrarea a fost întocmită de SC EPC Consultanţă de Mediu SRL, societate acreditată de Ministerul Mediului şi Pădurilor pentru elaborarea de rapoarte de mediu (Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului poziţia 209/13.04.2010). Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 „privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe”. Planul Urbanistic General (PUG) al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov este promovat de către Primăria Oraşului Râşnov, în calitate de titular al planului, şi prevede obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Oraşul Râşnov, corelate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov (PATJ Braşov) şi Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov Pol Naţional de Creştere. Scopul realizării Planului Urbanistic General îl reprezintă dezvoltarea localităţii corelată cu potenţialul zonei, necesităţile şi opţiunile populaţiei. Planul Urbanistic General are caracter director de analiză şi reglementare operaţională a situaţiei existente pe termen scurt, precum şi prevederi pe termen mediu şi lung. Planul Urbanistic General reactualizat pentru Oraşul Râşnov va fi aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local şi va constitui baza legală pentru realizarea programelor şi strategiei de dezvoltare din perimetrul oraşului. Durata de valabilitate a PUG-ului analizat este de 10 ani de la data aprobării de către Consiliul Local al Oraşului Râşnov. Memoriul General, Regulamentul de Urbanism şi planşele de reglementare pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov, judeţul Braşov sunt elaborate de către S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti, urb. Dana Apostol în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în domeniu (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV – a – Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general”).

Pagina 12


2

2 METODOLOGIA ELABORĂRII SEA PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV

Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea şi adoptarea Planului Urbanistic General actualizat al Oraşului Râşnov. Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul acestui Plan. Evaluarea stategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri sau programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională. Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu include cerinţele documentelor mai sus amintite, precum şi recomandările metodologice din: •

„Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat de MMGA şi ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006;

•

„Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe” şi „Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism”, elaborate în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”.

Principalele avantaje ale realizării SEA în planificarea privind amenajarea teritoriului şi urbanism sunt următoarele: •

Suport pentru asistarea deciziilor prin identificarea efectelor secundare, cumulative şi sinergice asupra unor componente de mediu sau ale unor sectoare de dezvoltare, considerând diferite alternative pentru atingerea obiectivelor dorite;

•

Asigură contribuţia la o dezvoltare durabilă prin anticiparea şi prevenirea efectelor negative de mediu (la sursă, în stadii incipiente) şi deci evită apariţia unor surprize nedorite;

•

Întăreşte evaluarea de impact la nivel de proiect prin identificarea domeniului de evaluare şi informarea asupra aspectelor critice ce trebuie tratate în faza de dezvoltare a proiectelor (eficientizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului).

Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea următoarelor etape: a)

etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;

b) etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de mediu; c)

etapa de analiză a calităţii Raportului de mediu.

Pagina 13


În conformitate cu cerinţele articolului 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Primăria Oraşului Râşnov, în calitate de titular al Planului Urbanistic General, a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov şi a informat publicul prin anunţuri repetate în mass-media cu privire la elaborarea primei versiuni a planului. În conformitate cu cerinţele art. 9 alin. (2) din HG 1076/2004, odată cu notificarea, s-a pus la dispoziţia APM Braşov şi a publicului, spre consultare, prima versiune a planului şi s-a solicitat declanşarea etapei de încadrare pentru a se decide dacă planul se supune procedurii evaluării strategice de mediu. În urma analizării primei versiuni a PUG Oraşul Râşnov (documentaţie înregistrată la APM Braşov cu numărul de înregistrare 13654/28.10.2011), APM Braşov emite decizia de încadrare nr. 13654/06.02.2012, prin care se hotărăşte că planul se supune procedurii de realizare a evaluării de mediu conform prevederilor H.G. 1076/2004, competenţa emiterii actului de reglementare (avizul de mediu) fiind a ARPM SIBIU. Această instituţie a delegat, prin adresă oficială, către APM Braşov emiterea Avizului de Mediu pentru PUG Râşnov. Ulterior etapei de încadrare, a fost organizat primul grup de lucru la sediul APM Braşov, acesta fiind alcătuit din reprezentanţi ai titularului de plan, persoane fizice sau juridice atestate conform prevederilor legale în vigoare care elaborează Raportul de mediu şi reprezentanţi ai autorităţilor publice interesate de efectele implementării planului precum: •

Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov;

•

Consiliul Judeţean Braşov;

•

Inspectoratul pentru Situaţii de Braşov;

•

Administraţia Naţională de Apă – Sucursala Braşov;

•

Inspectoratul Teritorial de Muncă Braşov;

•

Direcţia de Sănătate Publică Braşov;

•

Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Braşov;

•

Direcţia generală pentru cultură Braşov.

În cadrul grupului de lucru au fost analizate efectele semnificative pe care planul le are asupra mediului şi s-au stabilit domeniul şi nivelul de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în Raportul de mediu, precum şi necesitatea includerii unor aspecte privind evaluarea adecvată. Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea următoarelor etape: •

Analiza stării mediului la nivelul Oraşului Râşnov (aspecte relevante pentru PUG), luând în considerare datele şi informaţiile existente;

•

În urma caracterizării stării actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de mediu şi probleme de mediu ce sunt relevante pentru spaţiul analizat şi care pot fi abordate direct prin intermediul PUG;

•

Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost formulate obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze;

Pagina 14


•

A fost realizată o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului (a acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în condiţiile neimplementării prevederilor PUG (Alternativa „0”);

•

Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov, prin analizarea modului în care obiectivele şi măsurile propuse contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante;

•

Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare ale stării mediului în condiţiile implementării PUG;

•

A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor PUG Oraşul Râşnov asupra mediului;

•

Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului asociat implementării PUG. 2. Aspecte relevante de mediu / probleme de mediu

1. Analiza stării mediului

4. Alternativa “0”

PUG ORAŞUL RÂŞNOV

3. Obiective relevante de mediu

6. Posibile evoluţii ale stării mediului

5. Evaluare efecte potenţiale obiective şi măsuri

8. Program de monitorizare a efectelor

7. Recomandări pentru prevenirea /reducerea /compensarea efectelor adverse

9. Raport de mediu Figura nr. 2-1 Etapele elaborării Raportului de mediu

Pagina 15


3 3.1

3 SCURTĂ PREZENTARE A PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV

CONTEXTUL ACTUAL

Actualul Plan Urbanistic General al Oraşului Râşnov a fost aprobat în anul 2000. Durata de valabilitate a unui Plan Urbanistic General este de 5-10 ani, acest lucru impunând reactualizarea şi aprobarea unui nou PUG. Suprafaţa teritoriului intravilan existent, aprobată prin Planul Urbanistic General elaborat în anul 2000, este de 1113,85 ha. În perioada 2000-2010 teritoriul intravilan al oraşului Râşnov a fost extins pe baza Planurilor Urbanistice Zonale, ceea ce a condus însă la o fragmentare a teritoriului şi apariţia unui număr foarte mare de trupuri dispersate (106 trupuri). Planul Urbanistic General propune integrarea acestor dezvoltări anteriore, corelarea ca pe un ansamblu unitar, menit să ofere confort urban locuitorilor. 3.2

STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI RÂŞNOV

Planul Urbanistic General actualizat al Oraşului Râşnov este alcătuit din Memoriu General, Regulament Local de Urbanism şi parte grafică (Încadrarea în teritoriul administrativ, Situaţia existentă, Reglementari urbanistice, Alimentare cu apă şi Canalizare). Actualizarea PUG Oraşul Râşnov este realizată de S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti. Planul Urbanistic General are caracter director şi de reglementare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Reactualizarea Planului Urbanistic General al Oraşului Râşnov urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente a constrângerilor şi permisivităţilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene. Actualizarea Planului Urbanistic General şi al Regulamentului de Urbanism al Oraşului Râşnov a avut la bază o serie de documente şi studii elaborate la nivelul Oraşului Râşnov, precum şi documentaţii de urbanism elaborate pentru diferite planuri urbanistice: Planul Urbanistic General al oraşului Râşnov, elaborat de S.C. PROIECT BRAŞOV S.A.; Documentare pe teren şi consultări cu autorităţile locale privind necesităţile şi opţiunile populaţiei; Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, INCD Urbanproiect, UAUIM Bucureşti; Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Braşov Pol Naţional de Creştere, Agenţia Metropolitană Braşov, Martie 2009;

Pagina 16


Concept de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov în colaborare cu Compartimentul de Protecţia Mediului al Consiliului Judeţean Braşov, 2007; Elemente din Planurile de Amenajare ale Teritoriului Naţional; Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, septembrie 2004; Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, Decembrie 2006; Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judeţul Braşov, S.C. Interdevelopment S.R.L. Consulting & Engineering, S.C. Standard Consulting S.R.L., ianuarie 2008; Raport privind starea mediului în judeţul Braşov – 2008, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov; Fişa localităţii, Oficiul judeţean de statistică Braşov; AJOFM; Documentaţii de urbanism aprobate (PUZ-uri). Structura Memoriului General al Actualizării Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de Urbanism al Oraşului Râşnov cuprinde 4 capitole principale şi o serie de subcapitole structurate după cum urmează: 1.

INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei 1.2. Obiectul lucrării 1.3. Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 2.1. Evoluţie 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Relaţii in teritoriu 2.4. Activităţi economice 2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale 2.6. Circulaţii 2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echiparea edilitară 2.10. Probleme de mediu 2.11. Disfuncţionalităţi 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Optimizarea relaţiilor în teritoriu 3.2. Evoluţia populaţiei. Elemente demografice şi sociale 3.2.1. Prognoza populaţiei şi propuneri pentru dezvoltarea resurselor umane 3.3. Organizarea circulaţiei 3.4. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial. 3.5. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.6. Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare a teritoriului

Pagina 17


3.7. Protecţia mediului 3.8. Reglementări urbanistice 3.9. Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE Memoriul General al Planul Urbanistic General al Oraşului Râşnov, împreună cu Regulamentul local de urbanism aferent, capătă odată cu aprobarea lor, valoare juridică oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale şi judeţului Braşov ce vor urmări aplicarea lor, iar autorizaţiile de construire în zona analizată urmând a fi eliberate direct în baza acestor documente sau pe bază de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) sau Planurilor Urbanistice de Detaliu (PUD) în cazul anumitor amplasamente.

3.3

PRINCIPALELE OBIECTIVE ŞI MĂSURI PROPUSE PRIN PUG ORAŞUL RÂŞNOV

Planul Urbanistic General al Oraşului Râşnov a fost elaborat cu scopul: stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi dezvoltare urbanistică a localităţilor; utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice; precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent); evidenţierii fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul localităţii; creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor; fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică; asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire; corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico - socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit. Obiectivele specifice ale formulării prevederilor de reglementare a dezvoltării Oraşului Râşnov sunt reprezentate de: •

O.S.1 Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean;

Pagina 18


•

O.S.2

Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;

•

O.S.3

Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;

•

O.S.4

Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;

•

O.S.5

Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;

•

O.S.6

Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;

•

O.S.7 Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

•

O.S.8 Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

•

O.S.9 Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

•

O.S.10 Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;

•

O.S.11 Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

•

O.S.12 Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.

Principial, măsurile propuse în PUG vizează dezvoltarea Oraşului Râşnov, oferind un instrument de lucru la îndemâna administraţiei publice locale în următoarele domenii: proiectare, administraţie centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane particulare beneficiare. Un aspect important pentru actualizarea PUG Oraşului Râşnov este reprezentat de bilanţul suprafeţelor (vezi figura 3-1). Această abordare ne permite realizarea unei evaluări de mediu cât mai riguroase prin compararea situaţiei existente cu cea viitoare, rezultată în urma propunerilor planului analizat.

Pagina 19


Intravilan 11,25%

88,75%

Extravilan

Propus

Existent 7,37%

0

92,63%

5000

ha

10000

15000

20000

Figura nr. 3-1 Situaţia existentă şi cea propusă a teritoriului administrativ al oraşului Râşnov

Analizând figura 3-1 se poate constata că noul PUG propune creşterea intravilanului oraşului, prin trecerea unei suprafeţe de 587,2 ha din extravilan în intravilan, ceea ce va determina o scădere a suprafeţei extravilanului cu aproximativ 4%. Suprafaţa intravilanului propus prin actualizarea PUG Oraşul Râşnov este de 1703,33 ha, reprezentând 11,25% din suprafaţa totală a teritoriului oraşului. Limita intravilanului propus include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de 7-10 ani. Teritoriul intravilan a fost împărţit în unităţi teritoriale de referinţă (UTR – uri), fiecare unitate teritorială de referinţă având unu sau mai multe trupuri. Acestea sunt zone convenţionale din localitate care prezintă caracteristici similare din punct de vedere funcţional şi morfologic şi aceleaşi tendinţe de dezvoltare. În tabelul următor este prezentat bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi cel propus. Tabel nr. 3-1 Bilanţul teritorial al suprafeţelor din intravilanul existent şi propus ZONE FUNCŢIONALE

Locuinţe şi Funcţiuni Complementare

SUBZONA L1 Subzona locuinţe individuale cu max. P+2 niveluri în zone construite L2 Subzona locuinţe individuale cu max. P+2 niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite L3 Subzona case de vacanţă şi dotări turistice L4 Subzona locuinţe colective cu maxim P+6 niveluri

Existent A0 Total Suprafata ha/zonă (ha) funcţională 164,27

315,69

% din total

A1 Rezultat prin PUG Total Suprafata % din ha/zonă (ha) total funcţională

14.72

164,27

28,28

176,77

683,82

9,64

10,38 1002,18

193,12

17,30

626,19

36,76

10,74

0,96

34,95

2,05

Pagina 20


ZONE FUNCŢIONALE Instituţii şi servicii de interes public Unităţi agrozootehnice Unităţi Industriale şi Depozitare Spaţii Verzi şi de Protecţie

Zonă mixtă Zonă de activităţi sportive, loisir şi agrement Gospodărie Comunală

SUBZONA ZC Zona centrală (funcţiuni de reprezentare, servicii si locuire) A1 Subzona activităţi agrozootehnice A2 Subzona unităţi industriale şi depozitare V Zona verde culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică şi oglinzi de apă din intravilan M1 Subzona mixtă (servicii şi locuire) M2 Subzona mixtă (servicii, mică industrie, depozite) St Dotări turistice şi servicii complementare Sp Dotări sportive G1 Construcţii şi amenajări izolate pentru gospodărie comunală G2 Cimitire

Zone cu destinaţie S Unităţi militare specială Căi de Comunicaţie C1 Căi rutiere şi Transport C2 Căi ferate Ape Altele (cantoane căi ferate, Cumidava)

TOTAL (ha)

Existent A0 Total Suprafata ha/zonă (ha) funcţională

% din total

A1 Rezultat prin PUG Total Suprafata % din ha/zonă (ha) total funcţională

28,17

28,17

2,52

28,17

28,17

1,65

32,58

32,58

2,92

6,7

6,7

0,39

55,02

55,02

4,93

20,95

20,95

1,23

43,67

43,67

3,91

86,91

86,91

5,10

0.00

27,47

0

1,61

0 0 100,16

120,13

19,97 8,58

13,59

5,01 29,87

29,87

92,8 6,23 7,86 2,39

99,03 7,86 2,39

1116,13

129,36 0.00

101,89

8,97

248,54

1,79

19,7

0,77

8,58

0,45

5,01

2,68

14,74

8,31 0,56 0,70 0,21

110,73 6,23 12,91 2,62

100

5,98 268,24

14,59 1,16

13,59

0,50 0,29

14,74 116,96 12,91 2,62

1703,33

0,87 6,50 0,37 0,76 0,15

100

În tabelul următor sunt prezentate cele 63 de măsuri/propuneri de dezvoltare urbanistică identificate în actualizarea PUG Oraşul Râşnov, împărţite în 8 domenii de intervenţie.

Pagina 21


Tabel nr. 3-2 Măsurile şi propunerile de dezvoltare urbanistică propuse în PUG Oraşul Râşnov

DOMENII

MĂSURI/ PROPUNERI DE DEZVOLTARE 1. Proiecte de eliminare a cauzelor alunecărilor de teren (consolidări versanţi, plantări, etc.) şi a zonelor afectate de inundaţii; 2. Interzicerea definitivă a construcţiilor în zonele expuse riscurilor antropice/naturale şi amenajarea ca spaţii verzi (recomandare); 3.

Realizarea construcţiilor noi pe baza studiilor geotehnice în zonele cu potenţial de instabilitate;

4. Dezvoltarea prioritară a terenurilor neconstruite existente în intravilan (inclusiv echiparea edilitară a acestora) şi în zonele ce sunt uşor de echipat din punct de vedere tehnico-edilitar şi au acces la serviciile şi dotările existente; 5. Conversia funcţională a zonelor industriale şi agro-zootehnice abandonate în zone mixte de servicii şi activităţi productive nepoluante; FONDUL CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

6. Dezvoltarea noilor zone introduse in intravilan pe baza de PUZ - uri întocmite pe suprafeţe mai mari care să reglementeze echiparea edilitară şi infrastructura de drumuri; 7. Unificarea trupurilor izolate de intravilan rezultate în urma PUZ – urilor aprobate, în zone compacte în vederea stabilirii unor reglementări unitare; 8. Rezervarea de terenuri pentru construcţia de dotări şi servicii publice, precum şi locuinţe pentru tineri şi locuinţe sociale; 9. Asigurarea bazei necesare dezvoltării activităţilor productive, comerciale, a serviciilor precum şi a turismului; 10. Dezvoltarea turismului cultural prin valorificarea potenţialului oferit de cetate şi de zona centrală precum şi de obiceiurile şi tradiţiile localnicilor; 11. Dezvoltarea turismului sportiv şi a agrementului prin realizarea unor baze sportive pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a unor noi dotări de agrement şi recreere; 12. Reabilitarea blocurilor de locuinţe colective şi a clădirilor vechi ce pot avea valoare ambientală sau sunt situate în apropierea

Pagina 22


DOMENII

MĂSURI/ PROPUNERI DE DEZVOLTARE centrului istoric. 13. Reamenajarea şi modernizarea spaţiilor verzi existente precum şi extinderea şi diversificarea acestora;

SPAŢII PLANTATE, AGREMENT ŞI SPORT

14. Realizarea unei baze sportive de schi fond şi biatlon pe valea Cărbunari; 15. Realizarea de fâşii plantate faţă de zonele industriale, faţă de drumurile principale şi faţă de albia râurilor; 16. Realizarea unor trasee turistice în zona munţilor Bucegi şi Postăvarul, respectând statul acestora de arii naturale protejate; 17. Amenajarea peisagistică a spaţiilor verzi existente; 18. Organizarea unor noi spaţii de joacă pentru copii. 19. Realizarea autostrăzii Transilvania care va spori accesibilitatea oraşului şi a zonei turistice învecinate; 20. Realizarea nodului rutier Râşnov pentru accesul autovehiculelor de pe DN73 şi DN73A la autostradă; 21. Realizarea şoselei de centură Cristian – Râşnov, cu racord la autostradă; 22. Realizarea de drumuri colectoare faţă de drumurile de interes naţional pentru zone de extindere a intravilanului;

23. Modernizarea străzilor existente prin refacerea îmbrăcăminţii rutiere şi amenajarea de trotuare ; CĂI DE 24. Amenajarea intersecţiilor dintre arterele principale şi străzi de categorii inferioare; COMUNICAŢIE ŞI 25. Amenajarea unor noi parcări (cca. 450 locuri) prioritar în zona centrală şi în zonele propuse pentru dezvoltarea turismului; TRANSPORT 26. Amenajarea unei parcări subterane în zona Centrului Istoric; 27. Propunerea de drumuri noi, de completare a reţelei stradale existente; 28. Realizarea unor studii de circulaţie care să reglementeze accesul traficului greu, precum şi crearea unor străzi pietonale şi a unor străzi cu sens unic în condiţiile degrevării reţelei stradale de traficul de tranzit; 29. Dezvoltarea transportului public în parteneriat cu celelalte localităţi ale zonei metropolitane Braşov;

Pagina 23


DOMENII

MĂSURI/ PROPUNERI DE DEZVOLTARE 30. Introducerea transportului public cu mijloace ecologice care să asigure legătura cu oraşul Braşov. 31. Regularizarea pârâul Ghimbăşel atât în aval cât şi în amonte unde oraşul s-a dezvoltat, în special în zonele afectate de inundaţiile din 2009; 32. Realizarea unor lucrări de regularizare (îndiguiri) pe valea Glăjeriei şi Râşnoavei pentru protejarea construcţiilor turistice; 33. Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile până în 2015 prin înlocuirea reţelelor şi branşamentelor existente învechite;

ECHIPARE EDILITARĂ

34. Realizarea unor sisteme centralizate de alimentare cu apă cu o singură sursă (captări de izvoare) în zonele turistice Valea Glăjeriei şi Valea Râşnoavei ; 35. Extinderea reţelei de canalizare pe toate străzile existente şi în zonele propuse spre dezvoltare; 36. Extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în zonele de dezvoltare propuse; 37. Extinderea reţelelor de tensiune joasă pe străzile proiectate, precum şi realizarea de noi posturi de transformare în centrele de consum; 38. Înlocuirea liniilor de joasă tensiune pe majoritatea străzilor conform studiilor întocmite de SC Electrica SA; 39. Montarea în subteran a reţelelor tehnico – edilitare. 40. Protejarea şi reabilitarea monumentelor istorice, de arhitectură, a ansamblurilor urbane şi a siturilor arheologice;

PROTEJAREA ZONELOR CU VALOARE DE PATRIMONIU

41. Reabilitare sit Cumidava – Râşnov; 42. Reabilitarea centrul istoric în Oraşul Râşnov; 43. Promovarea şi înscrierea monumentelor istorice în diverse trasee turistice tematice; 44. Reabilitarea, renovarea şi realizarea unor noi spaţii publice în zona centrală astfel încât să fie prezervat caracterul istoric al centrului istoric;

Pagina 24


DOMENII

MĂSURI/ PROPUNERI DE DEZVOLTARE 45. „Cetatea Ţărănească Râşnov Cetatea de altă dată” – parc tematic în vecinătatea obiectivului istoric. 46. Limitarea extinderii zonei construite pe terenuri aflate în zonele de protecţie faţă de reţelele tehnico-edilitare, sau în zonele lipsite de infrastructura edilitară, fără asigurarea echipării corespunzătoare conform legilor şi normelor în vigoare; 47. Reglementări în utilizarea terenului pentru potenţiale surse de poluare, care să respecte distanţele normate de protecţie şi evitarea amplasării unor funcţiuni ce pot genera - sau pot fi generatoare de poluare;

PROBLEME DE MEDIU

48. Retehnologizarea unităţilor agricole şi industriale în scopul reducerii emisiilor de noxe în atmosferă; 49. Lucrări de amenajare a albiilor şi văilor torenţiale; 50. Mărirea suprafeţelor zonelor verzi prin realizarea de noi zone cu funcţiuni de agrement şi recreere; 51. Implementarea proiectului pentru colectarea selectiva a deşeurilor, precum şi realizarea staţiei de transfer de la Râşnov; 52. Reducerea poluării aerului generată de traficul auto prin devierea acestuia pe autostrada Transilvania şi realizarea unor perdele vegetale de protecţie. 53. Dezvoltarea unor proiecte comune în parteneriat cu localităţile situate în zona metropolitană a municipiului Braşov (trasee şi zone turistice, zone comerciale şi de servicii, zone de activităţi productive, echipamente tehnico-edilitare şi de gospodărie comunală, proiecte privind protecţia mediului, etc.);

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

54. Crearea de locuri de muncă în servicii, şi activităţi din sectorul productiv, în care să fie atrase o parte a persoanelor ieşite timpuriu de pe piaţa muncii; 55. Promovarea antreprenoriatului, ca forţă motrice a economiei locale, prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să administreze o afacere; 56. Susţinerea înfiinţării de pensiuni turistice, mici fabrici şi ateliere meşteşugăreşti; 57. Promovarea potenţialului turistic al oraşului Râşnov.

Pagina 25


DOMENII

MĂSURI/ PROPUNERI DE DEZVOLTARE

58. Facilităţi economico-financiare privind locuinţele acordate tinerelor familii; 59. Îmbunătăţirea sistemului de educaţie prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente necesare; EVOLUŢIE DEMOGRAFICĂ

60. Îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente necesare; 61. Stimularea încadrării în muncă a tinerilor; 62. Diversificarea ofertei de locuri de muncă, a activităţilor economice şi instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională; 63. Centrul ROSENAU pentru educaţie incluzivă – Râşnov.

Pagina 26


3.4

RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Denumirea strategiei/ planului sau programului

Orizontul de timp

Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional are caracter director şi fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor europene. PATN se elaborează pe secţiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României. Secţiunile aprobate până în prezent sunt: Secţiunea I – Reţele de transport, Secţiunea a II-a – Apa, Secţiunea a III-a – Zone protejate, Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, Secţiunea a V-a – Zone de risc natural. În prezent se află în curs de elaborare Secţiunea a VI-a – Zone cu resurse turistice, Secţiunea a VII-a – Infrastructura pentru educaţie şi Secţiunea a VIII-a – Zone rurale. În PATN există prevederi ce vizează direct Oraşul Râşnov, respectiv:

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov (PATJ Braşov)

2002 - ....

-

Secţiunea I: Tronsonul autostrăzii Sibiu-Făgăraş-Braşov-Ploieşti va traversa teritoriul oraşului Râşnov;

-

Secţiunea II: Până în 2015 se propun următoarele lucrări hidroedilitare de reabilitare pe teritoriul oraşului Râşnov: majorarea debitelor la captare-tratare, majorarea capacităţii de compensare, înmagazinare, reabilitarea reţelei de distribuţie, extinderea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare, precum şi completarea staţiei de epurare cu trepte avansate (biologică şi chimică);

-

Secţiunea III: Pe teritoriul oraşului Râşnov se găsesc următoarele arii protejate: parcul natural Bucegi, rezervaţia Peştera Valea Cetăţii, respectiv Monumentul şi ansamblul de arhitectură Cetatea Râşnov, Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae (biserici şi ansambluri mănăstireşti), ce fac parte din categoria valorilor de patrimoniu cultural de interes naţional; Oraşul Râşnov face parte de asemenea din unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional;

-

Secţiunea IV: localitate de rang III;

-

Secţiunea V: localizat în zonă cu o intensitatea seismică de grad VII (grade MSK), nu este afectat de inundaţii.

PATJ Braşov are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. Rolul PATJ este de a coordona şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative componente la nivelul întregului judeţ, asigurând un cadru global şi unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional şi european. Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se întocmesc pentru

Pagina 27



Orizontul de timp

Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov unităţile teritorial administrative din cadrul judeţului. PATJ Braşov preia prevederile PATN. Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului şi a programului de măsuri, pentru Oraşul Râşnov se pot aminti: •

traseul turistic rutier cu valoare peisagistică situat între Predeal şi Râşnov;

•

încurajarea zootehniei, ridicarea gradului de confort a structurilor de primire existente şi modernizarea spaţiilor de alimentaţie publică aferente, construirea unor spaţii de cazare noi, circa 100 locuri, în hoteluri de confort sporit şi dotări adecvate;

•

lucrări de reabilitare a drumului naţional 73A pe tronsonul Predeal-Râşnov;

•

alimentarea cu apă a oraşului Rîşnov din acumularea Pleşiţa (situată pe râul Bârsa) în urma amenajarii bazinului hidrografic Olt;

•

mărirea capacităţii de înmagazinare a apei potabile;

•

extinderea reţelei de canalizare;

•

realizarea unei staţii de tratare a apei şi prelungirea conductei de aducţiune;

•

alte măsuri referitoare la infrastructură: - realizarea drumului expres Calafat-Craiova-Piteşti-Braşov-Bacău, reabilitarea DN 73A tronsonul Braşov – Piteşti - extinderea reţelelor de gaze către noi consumatori, în localităţile racordate la reţele de gaze; - realizarea unor studii pentru implementare a unor sisteme şi tehnologii corecte şi moderne de alimentare cu energie termică.

Master Plan pentru judeţul Braşov (sectoarele de apă şi apă uzată)

2007 – 2037

Master Planul a fost elaborat în cadrul proiectului Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-03 în sectorul mediului din România. Master Planul prezintă rezultatele analizei şi strategiei de dezvoltare a sistemelor de apă şi apă uzată în vederea asigurarii respectarii în întregime a reglementărilor şi directivelor româneşti şi ale UE. La momentul elaborării Master Planului, oraşul Râşnov prezenta următoarele:

Pagina 28



Orizontul de timp

Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov •

o rată de conectare la sistemele de apă de 96,3%;

•

o rată de conectare la reţeaua de ape uzate de 83,8%.

Planul de investiţii pe termen lung prevede pentru Oraşul Râşnov: •

realizarea colectorului de canalizare Zărneşti – Râşnov: colector Dn 600 mm, inclusiv lucrări, subtraversare curs de apă, subtraversare drum, consolidare praguri de fund pt. pârâurile Turcu şi Panicel (global), camine de vizitare şi schimbare de direcţie;

•

lucrari la surse de apă: aducţiune nouă Cristian – Râşnov: aducţiune Dn 250 mm, inclusiv lucrări, camere de golire, aerisire, dezaerisire, inclusiv echipament, cămine de vane de linie, inclusiv echipament, subtraversare drum naţional, inclusiv lucrări, cămine de joncţiune, inclusiv echipament;

•

lucrari de tratare a apei: staţie pompare nouă: clădire staţie de pompare, global, echipament de pompare, inclusiv variator de frecvenţă şi panou electric (Q =75 l/s, H = 30 m), instalaţii hidraulice, vane şi ranforsări, instalaţie electrică şi automatizari, global; staţie de clorinare: construcţie staţie de clorinare, pregătire şi dozaj pentru dezinfecţie finală, neutralizator în caz de scăpări accidentale de clor;

•

reţele de distribuţie: reabilitarea reţelei de distribuţie în Râşnov: conducte pentru reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 110 mm, inclusiv lucrări, conducte pentru reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 160 mm, inclusiv lucrări, conducte pentru reţeaua de distribuţie Pn 10, Dn 250 mm, inclusiv lucrări, conducte de legatură Dn 25 mm, inclusiv lucrări, hidranţi stradali Dn 80 mm, inclusiv lucrări, cămine de vane pe reţeaua de distribuţie, inclusiv echipament şi lucrări; program de înlocuire a reţelei de distribuţie: înlocuirea conductelor reţelei de distribuţie, Dn 160 mm, inclusiv lucrări, înlocuirea căminelor de vane şi joncţiune în reţeaua de distribuţie, înlocuirea hidranţilor stradali, Dn 80 mm, inclusiv lucrări, înlocuirea conductelor de legatură Dn 25 mm, la locuinţe individuale, inclusiv vane şi apometre;

Pagina 29



Orizontul de timp


canal: reabilitare reţea de canalizare în Râşnov: colector Dn 250 mm, inclusiv lucrări, colector Dn 300 mm, inclusiv lucrări, colector Dn 400 mm, inclusiv lucrări, branşamente la reţeaua de canalizare Dn 150 mm, L=10 m, cămine de vizitare în reţeaua de canalizare; creşterea capacităţii colectorului Râşnov-Braşov: colector Dn 600 mm, inclusiv lucrări, adâncimea medie H = 3.0 m, cămine de vizitare în reţeaua de canalizare Dn 700 mm, subtraversare cu sifon Dn 600 mm a pârâlului Ghimbăşel , L=40 m, subtraversare cu sifon Dn 600 mm pentru Timişul Sec, L=30 m, îndiguri la subtraversare, subtraversare cu foraj orizontal a drumurilor judeţene şi naţionale cu Dn 600 mm, L=20 m, subtraversare cu foraj orizontal a căii ferate cu Dn 600 mm, L=35 m, refacerea legăturii reţelei de canalizare existentă cu colectorul reabilitat, diam mediu Dn 200 mm, L=10m; program de înlocuire a conductelor de canalizare: înlocuire a conductelor de canalizare cu diam Dn 300 mm, H=2.50 m, inclusiv lucrări, înlocuire cămine de vizitare în reţeaua de canalizare, înlocuire branşamente în reţeaua de canalizare, Dn 150 mm, L=10m; sistem de colectarea ape pluviale: colector ape pluviale Dn 500 mm, inclusiv lucrări, camere de descărcare în reţeaua de canalizare, guri de scurgere în reţeaua de canalizare;

•

Program integrat de Gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov pentru indicatorii NO2, PM 10 şi SO2

epurare ape uzate: nu sunt necesare investiţii.

Programul/programul integrat de gestionare a calitatii aerului constituie instrumentul pentru realizarea masurilor si actiunilor din Planul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei si atingerea obiectivelor din Strategia nationala privind protectia atmosferei. 2010 - 2015

Oraşul Râşnov nu face parte din această aglomerare, însă în anumite situaţii analiza hărţilor de dispersie a poluanţilor permite identificarea valorilor concentraţiilor unor poluanţi. Astfel au fost identificate următoarele valori ale concentraţiilor poluanţilor: •

NO2: - concentraţie maximă orară în anul 2008: 80 - 140 µg/m³ - concentraţie maximă anuală în anul 2008: 12,5 - 15 µg/m³

•

PM10 - concentraţie maximă zilnică în anul 2008: 30,01 – 45 µg/m³

Pagina 30



Orizontul de timp

Relaţia cu PUG Oraşul Râşnov - concentraţie maximă anuală în anul 2008: 26,01 – 35 µg/m³ •

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) Regiunea 7 Centru, revizia 1, versiunea Ianuarie 2011

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, Judeţul Braşov (PJGD Braşov)

2008 - 2018

SO2 - concentraţia medie anuală în anul 2008: 7,55 – 7,75 µg/m³

Revizuirea PRGD se realizează în cadrul proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat, minimizarea deşeurilor şi dezvoltare durabilă în Regiunea 7 Centru” al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Sibiu, proiect finanţat prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru Creştere Economică şi Dezvoltare Durabilă în România. În acest document se menţionează că Master planul privind sistemul de management integrat al deşeurilor pentru judeţul Braşov nu a fost încă finalizat, fiind în discuţie realizarea unei instalaţii de incinerare cu valorificare energetică.

2008 - 2013

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor - Braşov (PJGD) este un document de planificare elaborat în scopul de a asigura cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor legislative şi a celor prevăzute în planurile de nivel superior (naţional şi regional). În cadrul PJGD Braşov a fost prevăzută închiderea depozitului orăşenesc neconform de la Râşnov în anul 2008, urmând ca deşeurile să fie transportate direct la depozitul conform Braşov. Planul recomandă înfiinţarea unei staţii de transfer în oraşul Râşnov până în anul 2013.

Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - Regiunea 7 CENTRU

Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului Judeţul Braşov

Nu sunt propuneri referitoare la Oraşul Râşnov. 2007 - 2013

Planul Local de Acţiune pentru Mediu reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu la nivel judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale. 2006 - 2013

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Braşov a fost iniţiat şi implementat prin programul PHARE « implementarea Aquis-ului de Mediu » în cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03 “Asistenţă tehnică pentru întărirea inspectoratelor locale de Protecţia Mediului şi înfiinţarea Inspectoratelor Regionale de Protecţia Mediului”. Printre problemele identificate în cadrul PLAM pentru oraşul Râşnov se numără:

Pagina 31



Orizontul de timp


starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de distribuţie a apei potabile ce are ca obiectiv specific reabilitarea şi modernizarea reţelelor de distributie apă în localităţile urbane;

•

starea degradată a sistemelor de canalizare existente ce are ca obiectiv specific sistarea deversărilor de ape neepurate datorită funcţionării defectuoase sau degradării colectoarelor de canalizare;

•

poluarea apelor subterane datorată depozitării necorespunzătoare a deşeurilor industriale şi menajere pentru care se propune controlul, diminuarea şi eliminarea poluării apelor subterane în zona fostei unităţi industriale Romacril;

•

insuficienţa gradului de asigurare a apei potabile în sistem controlat.

Epurarea apelor uzate din oraşul Râşnov se realizează la Staţia de epurare Stupini. Elaborarea PIDU s-a realizat pe baza unuia dintre obiectivele strategice ale perioadei 2007-2013 stabilite în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR - 2007-2013) şi anume necesitatea sprijinirii dezvoltării polilor de creştere existenţi şi/sau în formare. În cadrul acestui document pentru oraşul Râşnov sunt prevăzute următoarele acţiuni: Domeniul I. Infrastructură:

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru polul de creştere (PC) Braşov

2007 - 2013

•

reactualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a oraşului Râşnov;

•

construcţia centurii ocolitoare Cristian – Râşnov, cu racord la autostradă;

•

asfaltarea străzilor Bălcescu şi Brazilor;

•

amenajarea parcării subterane în Centrul Istoric;

•

proiect ascensor pe plan înclinat pentru acces cetate Râşnov;

•

realizarea unei baze sportive de schi fond şi biatlon pe valea Cărbunari;

•

amenajare ştrand şi complex turistic;

•

proiect privind înfiinţarea centrului ROSENAU pentru educaţie incluzivă;

•

extinderea Şcolii Generale nr. 2.

Domeniul III. Protecţia mediului:

Pagina 32



Orizontul de timp


dezvoltarea reţelei de aducţiune apă potabilă şi evacuare ape uzate.

Domeniul IV. Dezvoltare economică: •

reabilitare sit Cumidava;

•

realizarea parcului tematic „Cetatea Ţărănească Râşnov Cetatea de altă dată”;

•

promovarea potenţialului turistic al oraşului.

De asemenea, localităţile cuprinse în Polul de Creştere Braşov sunt interesate să se realizeze sistemul de transport public metropolitan, care să asigure conexiunea şi fluenţa traficului între localităţi, pentru toate categoriile de populaţie. Localitatea Râşnov este interesată de introducerea transportului public cu mijloace de transport ecologice pentru conectarea cu Braşovul, ce pot fi exploatate atât în scop utilitar cât şi turistic. Plan de management al Parcului Natural Bucegi a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 187 din 23 februarie 2011, acesta fiind documentul oficial prin care se realizează gospodărirea unitară şi integrală a ariei naturale protejate. În cadrul cap. 5 sunt prezentate ţintele şi acţunile prevăzute pentru întreaga suprafaţă a parcului natural, structurate pe 7 domenii, fiecare domeniu având unul sau mai multe obiective şi câte un indicator de realizare. Acţiunile prevăzute au un caracter predominant general, fiind aplicabile şi pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov. Acestea sunt cuprinse în cadrul următoarele domenii: Elaborat 2007 Planul de management al Parcului Natural Bucegi Aprobat 2011

•

„A. Cunoaşterea şi conservarea speciilor, a diversităţii biologice, a peisajului şi a mediului fizico-geografic” cu indicatorul de realizare: Conservarea biodiversităţii şi peisajului în Parcul Natural Bucegi;

•

„B. Utilizarea durabilă a resurselor din ecosistemele naturale” cu indicatorul de realizare: Menţinerea activităţilor tradiţionale durabile şi utilizarea raţională a resurselor;

•

„C. Turism şi recreere” cu indicatorul de realizare: Menţinerea prestigiului turistic al Masivului Bucegi şi diversificarea formelor de turism în Parc, cu accent pe ecoturism;

•

„D. Cercetarea ştiinţifică” cu indicatorul de realizare: Cunoaşterea caracteristicilor si functionarii biosistemelor, in conditiile amplificarii impactului antropic;

•

„E. Educaţie şi conştientizare publică” cu indicatorul de realizare: Schimbarea mentalităţii în rândul comunităţilor, proprietarilor, administratorilor din Parc şi a turiştilor;

Pagina 33



Orizontul de timp


„F. Comunităţi locale” cu indicatorul de realizare: Creşterea calităţii vieţii, reflectată în aspectul aşezărilor şi beneficiile directe sau indirecte ale comunităţilor;

•

„G. Management si administraţie” cu indicatorul de realizare: Îndeplinirea Contractului de Administrare şi dezvoltarea durabilă a Parcului Natural Bucegi acţiunea: Marcarea pe teren a zonei de dezvoltare durabila conform legislatiei si planului de management.

Specific, pentru Râşnov sunt prevazute in cadrul domeniului C7. Menţinerea punctelor de permanenţă Salvamont. Monitorizarea modului de modernizare a infrastructurii specifice şi dotarea corespunzatoare pentru supravegherea activităţilor turistice, prevenirea accidentelor, informarea turiştilor, monitorizarea permanentă şi specializată a turismului în zona montană, siguranţa turiştilor urm[toarele aspecte: •

Formaţiuni Salvamont Râşnov;

•

Realizarea unui Punct de Informare la nivelul oraşului Râşnov.

Pagina 34


4 4.1

4.1.1

4 ASPECTE RELEVANTE MEDIULUI

ALE

STĂRII

STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI

ASPECTE GENERALE

Caracterizarea stării actuale a mediului a fost realizată pe baza datelor şi informaţiilor referitoare la teritoriul Oraşului Râşnov disponibile la momentul elaborării Raportului de mediu. Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare aspect de mediu relevant, selectat în cadrul discuţiilor grupului de lucru. Aspectele de mediu relevante considerate sunt următoarele: aer, apă, sol, modificări climatice, biodiversitate, managementul riscurilor de mediu, conservarea /utilizarea eficientă a resurselor naturale, populaţia şi sănătatea umană, peisajul natural, moştenirea culturală, transport durabil, turism durabil, creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu. Aşezare geografică. Oraşul Râşnov este situat în judeţul Braşov, în zona Sudică a acestuia. Din punct de vedere geografic oraşul se găseşte la intersecţia paralelei de 45º35’ latitudine nordică, cu meridianul 25º27’ longitudine estică.

Figura nr. 4-1 Localizarea Judeţului Braşov şi a Oraşului Râşnov în cadrul Regiunii de Dezvoltare 7 - Centru

Pagina 35


Suprafaţa teritoriului administrativ al Oraşului Râşnov este de 15147,32 ha, cu o populaţie stabilă de 14.081 persoane (conform datelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011 furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov). Teritoriul intravilanului existent al oraşului Râşnov este format din: •

Oraşul Râşnov (Trup 1) S= 711,18 ha;

•

105 trupuri izolate totalizând 404,95 ha.

Oraşul Râşnov se învecinează cu următoarele unităţi administrativ-teritoriale: •

Nord – Vest: comuna Vulcan;

•

Vest: Oraşul Zărneşti;

•

Sud- Vest: Comuna Bran;

•

Sud: Oraşul Buşteni, judeţul Prahova;

•

Sud – Est: Oraşul Predeal;

•

Est: Municipiul Braşov;

•

Nord – Est: comuna Cristian.

Circulaţia majoră se desfăşoară pe arterele: •

DN 73: Râşnov – Cristian (5 km);

•

DN 73A: Râşnov – Zărneşti (12 km);

•

DN 73: Râşnov – Bran (12 km);

•

DN 73: Râşnov – Braşov (12 km);

•

DN 73A: Râşnov – Predeal.

Relieful. Oraşul Râşnov este amplasat în Depresiunea Ţara Bârsei la poalele unei zone muntoase şi se află în a doua treaptă a amfiteatrului de relief pe terenul aluvionar a râului Ghimbăşel. Pe teritoriul administrativ al oraşului se regăsesc de asemenea zone montane precum Masivul Bucegi (Sud), Munţii Bârsei reprezentat prin Masivul Postăvarul (Nord-Est), Munţii Codlei (Vest) precum şi o zonă deluroasă reprezentată de Clăbucetele Predealului (Est) (Figura nr. 4-2).

Pagina 36


Figura nr. 4-2 Unităţi de relief de pe teritoriul Oraşului Râşnov

Depresiunea Ţara Bârsei este de origine tectonică formată prin fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, la sfârşitul Pliocenului. Apele care au pătruns în această zonă au format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de metri. Ulterior retragerii apelor, la începutul cuaternarului, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) care au determinat fizionomia actuală. Altitudinea medie a reliefului are valoarea de 1508 m, cu valoarea maximă de 2482 în Munţii Bucegi şi valori minime până la 534 m în zona depresionară. Valori altitudinale ridicate se înregistrează şi în zona sud- estică şi sudică a teritoriului administrativ analizat ce corespund sectoarelor montane (Figura nr. 4-3).

Pagina 37


Figura nr. 4-3 Harta hipsometrică a teritoriului oraşului Râşnov

Geologia. Substratul geologic şi tectonica teritoriului aparţin unui spaţiu morfostructogenetic de contact, în care se remarcă interferenţa dintre structurile faliate şi structurile plicative cu dispunere longitudinală, reliefate ca anticlinale şi sinclinale deformate tectonic (anticlinalul Postăvaru, sinclinalul Bucegilor). Fundamentul zonei montane este alcătuit din şisturi cristaline vechi (seria de Leaota), care suportă în Munţii Bucegi un strat gros de peste 2000 m, de conglomerate cretacice (conglomeratele de Bucegi). Masivul Postăvaru constituie o uriaşă cută anticlinală, situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei, alcătuită din calcare de vârstă jurasică, conglomerate polimictice şi gresii cretacice. Calcarele predomină în cadrul culmilor din vest şi sud, unde apar forme endo- şi exocarstice de dimensiuni reduse (lapiezuri, doline, peşteri). Clăbucetele Predealului, înconjurate de masive mai înalte, se suprapun în zonele joase luncilor, glacisurilor de luncă şi teraselor.

Pagina 38


Ca vârstă, pe teritoriul oraşului sunt prezente în principal formaţiuni: •

Quaternare de vârstă holocen inferior, caracterizate prin depozite deluvial – proluviale argilo-nisipoase cu grosimi de 4-5 m şi cu intercalaţii de material grosier aluvionar (sectorul depresiunii Ţara Bîrsei);

•

Cretacice şi jurasice, aferente zonelor montane, alcătuite preponderent din calcare, conglomerate şi gresii. În zona munţilor Bucegi se observă apariţia în substratul geologic a depozitelor glaciare.

De asemenea, pe teritoriu oraşului Râşnov se observă prezenţa unor falii normale, verticale ce delimitează Masivul Bucegi de Clăbucetele Predealului, respectiv Clăbucetele Predealului de Masivul Postăvaru (Figura nr. 4-4).

Figura nr. 4-4 Harta geologică a teritoriului oraşului Râşnov

Pagina 39


4.1.2

AER

Teritoriul analizat se desfăşoară în zona climatului temperat continental, iar prin poziţia geografică într-un climat al depresiunilor montane, într-o zonă de interferenţă a influenţelor climatice estice şi vestice, expusă mai mult maselor de aer continental dar şi sub influenţa maselor de aer oceanic. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 şi 8 ºC şi cresc dinspre sud (altitudini mai ridicate) spre nord. În general se observă o creştere a maximelor absolute în raport cu scăderea altitudinii reliefului şi cu particularităţile locale ale acestuia. Frecvente sunt inversiunile de temperatură cu deosebire iarna şi la începutul verii, când masele de aer rece şi dens se stagnează în zona depresionară, precum şi îngheţurile timpurii (în medie în prima decadă a lunii octombrie, dar apărând şi din septembrie) şi cele târzii ce influenţează în mod direct muncile agricole. Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor se situează în jurul valorii de 700 mm, mai ridicată decât media pe ţară. În ceea ce priveşte calitatea aerului, conform Raportului privind Starea mediului în judeţul Braşov pentru anul 2010, elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, la nivelul judeţului emisiile sunt în scădere, dar calitatea aerului încă trebuie să se îmbunătăţească. Supravegherea calităţii aerului la nivelul judeţului se realizează prin intermediul a 5 staţii automate de monitorizare: 1. Staţie de trafic: staţia BV1 – B-dul Calea Bucureşti – amplasată în zonă cu trafic intens; 2. Staţie de trafic: staţia BV3 – B-dul Gării – amplasată în zonă cu trafic intens şi trafic greu; 3. Staţie de fond urban: staţia BV2 – str. Castanilor – amplasată în zonă rezidenţială, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană; 4. Staţie de fond industrial: staţia BV5 – B-dul Al. Vlahuţă – al cărei amplasament a rezultat din evaluarea preliminară a calităţii aerului pentru a evidenţia influenţa emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Braşov; 5. Staţie de fond suburban: staţia BV4 – comuna Sânpetru – având ca obiectiv evaluarea expunerii la ozon a populaţiei si vegetaţiei de la marginea aglomerării. Dintre acestea, cele mai apropiate staţii de monitorizare de oraşul Râşnov sunt BV1 – staţie de trafic, respectiv BV2 – staţie de fond urban. Conform raportului pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, nu au fost suficiente date pentru a putea evidenţia corect trendul concentraţiilor indicatorilor analizaţi (PM10, O3, NO2, SO2, CO, benzen, metale grele).

Pagina 40


4.1.2.1

Calitatea aerului la nivelul aglomerării Braşov

Concentraţia de PM10 Valorile înregistrate în ultimii doi ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de PM10 mai mici decât valoarea limită anuală pentru potecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3 (tabel 4-1). Pentru staţia BV1 se observă o creştere a concentraţiei de PM10 faţă de anul 2009. Tabel nr. 4-1 Valorile concentraţiei medii anuale de PM10 înregistrate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Braşov (*)

Anul 2011 2010 2009

Staţia BV1 26,0 µg/m3 23,0 µg/m3 22,4 µg/m3


Cod depăşiri - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (**)

Staţia BV4 20,4 µg/m3 16,9 µg/m3 20,6 µg/m3 40 µg/m3

* Sursa raportul pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov ** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Concentraţia de SO2 Conform raportului pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, valorile concentraţiilor medii orare de SO2 au fost mai mici decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 µg/m3 şi pragul de alertă pentru SO2 de 500 µg/m3. Valorile înregistrate în ultimii patru ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de SO2 mai mici decât valoarea limită anuală pentru potecţia vegetaţiei de 20 µg/m3 (tabel 4-2). Pentru staţia BV1 se observă o creştere a concentraţiei de SO2 faţă de anul 2008. Tabel nr. 4-2 Valorile concentraţiei medii anuale de SO2 înregistrate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Braşov (*)

Anul 2011 2010 2009 2008

Staţia BV1 5,7 µg/m3 6,4 µg/m3 6,7 µg/m3 5,3 µg/m3



Staţia BV4 5,4 µg/m3 4,3 µg/m3

Cod depăşiri – nivel critic (anual) pentru protecţia vegetaţiei (**)

Staţia BV5 4,8 µg/m3 6,0 µg/m3 20 µg/m3

* Sursa raportul pe anul 2011 privind Calitatea Aerului Ambiental în aglomerarea Braşov elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov ** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru acest indicator, valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane sunt orare sau zilnice

Pagina 41


Concentraţia de benzen Valorile înregistrate în ultimii patru ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de benzen mai mici decât valoarea limită anuală pentru potecţia sănătăţii umane de 5 µg/m3 (tabel 4-3). Pentru staţia BV4 se observă o creştere a concentraţiei de benzen faţă de anul 2008. Tabel nr. 4-3 Valorile concentraţiei medii anuale de benzen înregistrate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Braşov (*)

Anul 2011 2010 2009 2008

Staţia BV1 2,4 µg/m3 2,6 µg/m3 -




Cod depăşiri - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (**)

Staţia BV5 2,5 µg/m3 5 µg/m3


Concentraţiile de metale grele Valorile înregistrate în ultimii trei ani la staţiile de monitorizare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov au înregistrat valori ale concentraţiilor de metale grele (Pb, Ni, Cd) mai mici decât valoarea limită anuală pentru potecţia sănătăţii umane de 0,5 µg/m3 pentru Pb, respectiv valori mai mici decât valorile ţintă pentru anul 2013 (Ni, Cd) (tabel 4-3). Tabel nr. 4-4 Valorile concentraţiilor medii anuale de metale grele înregistrate la staţiile de monitorizare din aglomerarea Braşov (*)

Anul 2011 2010 2009

Pb µg/m3 0,0369 0,0264 0,0358

Staţia BV1 Ni Cd 3 ng/ m ng/ m3 3,9 0,90 5,2 0,82 5,2 0,47

Pb µg/m3 0,0349 0,0281 0,0309

Staţia BV3 Ni ng/ m3 3,02 3,7 5,3

Cd ng/ m3 1,17 1,01 0,84

Cod depăşiri – valori limită pentru protecţia sănătăţii umane (plumb), valori ţintă pentru 2013 (nichel, cadmiu)**

Pb µg/m3 0,0186 0,0143 0,0234

Staţia BV4 Ni ng/ m3 2,1 4,8 2,4

Cd ng/ m3 0,46 0,48 0,40

0,5

20

5


4.1.2.2

Calitatea aerului la nivelul oraşului Râşnov

Conform documentului privind Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov pentru indicatorii NO2, PM10 şi SO2 elaborat de Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov, propus a se derula în perioada 2010 – 2015, în care sunt realizate hărţi privind modelarea

Pagina 42


distribuţiei spaţiale a concentraţiilor medii anuale pentru NO2, PM10, SO2 la nivelul anului 2008 (figurile nr. 4-5 – 4-7), pot fi estimate valorile acestor indicatori şi la nivelul oraşului Râşnov (tabel nr. 4-5). Poate fi observat faptul că la nivelul anului 2008, în oraşul Râşnov nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită anuale pentru nici unul dintre indicatorii analizaţi (atât din punct de vedere al protecţiei sănătăţii umane cât şi al protecţiei vegetaţiei). Tabel nr. 4-5 Valorile concentraţiilor medii anuale înregistrate la nivelul anului 2008 în oraşul Râşnov pentru indicatorii SO2, NO2, PM10 (*) Interval valori ale Valori limită anuale Nivel critic (anual) concentraţiilor Zona în care s-au Indicator pentru protecţia pentru protecţia înregistrate la nivelul înregistrat concentraţiile sănătăţii umane (**) vegetaţiei (**) anului 2008 Zona central-vestică a 15 - 26 µg/m3 oraşului NO2 40 µg/m3 30 µg/m3 3 12 - 15 µg/m Zone adiacente centrului 30,01 - 35 µg/m3 Zona centrală 3 PM10 40 µg/m - (***) 26,01 - 30 µg/m3 Zone limitrofe 7,6 - 7,75 µg/m3 Zona centrală SO2 - (***) 20 µg/m3 7,55 - 7,6 µg/m3 Zone limitrofe * Sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov); ** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; *** Conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător pentru indicatorul SO2 valorile limită ale concentraţiilor pentru protecţia sănătăţii umane sunt orare sau zilnice, iar pentru PM10 nu există valoare limită a concentraţiei pentru protecţia vegetaţiei.

Figura nr. 4-5 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale NO2 – 2008 (sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov)

Pagina 43


Figura nr. 4-6 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale PM10 – 2008 (sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov)

Figura nr. 4-7 Distribuţia spaţială a concentraţiei medii anuale SO2 – 2008 (sursa: Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Braşov - Agenţia pentru Protecţia mediului Braşov)

Pagina 44


Principalele surse de poluare a aerului în Oraşul Râşnov sunt reprezentate de: •

Surse mobile (existenţa unui parc auto învechit) şi circulaţia automobilelor pe DN 73, respectiv DN 73A, ce traversează localitatea, şi drumurile judeţene;

•

Emisiile provenite de la centralele termice ce funcţionează pe bază de gaze naturale principala sursă de încălzire (sursă de impurificare a atmosferei cu COV – CH4, benzen, oxizi de azot, CO2);

•

Unităţile agrozootehnice (ex. Ferma de găini ouătoare cu o capacitate de 73 920 găini ouătoare/ciclu aparţinând societăţii S.C. NECRI SAN S.R.L) sursele fiind reprezentate de incineratorul de cadavre (poluanţi: pulberi totale, HCl, NO2, SO2, CO, CO2, carbon organic total, NH3, cenuşă), fermentaţia dejecţiilor pe platforma de stocare temporară a dejecţiilor, procesele metabolice ce au loc în halele de creştere păsări (poluanţi: CH4, NH3, N2O, CO2, miros - H2S, pulberi);

•

Depozitarea necontrolată a deşeurilor (în scădere datorită existenţei unui contract pentru colectarea deşeurilor cu societatea SC Goscom Cetate Râşnov SA);

•

Diverse activităţi care se constituie în surse de particule (lucrări agricole, construcţii, drumuri).

4.1.3

APĂ

Ape de suprafaţă. Oraşul Râşnov este situată în bazinul hidrografic Olt. Cursurile de apă de suprafaţă ce străbat teritoriul oraşului (figura 4-9) sunt reprezentate de: •

pârâul Ghimbăşel ce se formează din unirea a două ramuri: Ghimbăşelul Mare ce izvorăşte din versantul nordic al Bucegilor şi Pârâul Mic ce se formează în urma confluenţei pârâului Cheii, pârâului Mic (ce izvorăsc din Clăbucetele Predealului) şi al pârâului Poiana (ce izvorăşte din versantul sud-vestic al muntelui Postăvaru);

•

pârâul Pănicel (ce izvorăşte din masivul Bucegi) primeşte ca afluent de stânga pârâul Sohodol, ambele străbătând depresiunea Bîrsei;

•

râul Bârsa (cu izvoare în Munţii Făgăraş, Taga şi Piatra Craiului), ce urmăreşte limita Nord - Vestică administrativă a teritoriului oraşului Râşnov.

Pe teritoriul oraşului există următoarele lucrări de regularizare: consolidare mal Bîrsa pe o lungime de 3,5 km, pe sectorul Vulcan-Stupini (limita vestică a teritoriului administrativ); regularizare Ghimbăşel pe o lungime de 4,8 km, în zona în care acesta traversează zona intravilanului oraşului Râşnov; regularizare Pârâul Valea Cetăţii (Pârâul Mic) în zona de trecere a localităţii Râşnov, de la restaurantul Valea Cetăţii până la vărsarea în Ghimbăşel. Pârâul curge printr-un canal din tuburi de beton armat Dn 2000 mm;

Pagina 45


regularizare Panicel (2 km). Printre lucrările propuse se regăseşte proiectul privind regularizarea pârâului Bârsa pe sectorul Zărneşti-Halchiu-Braşov ce cuprinde amenajarea albiei pe o lungime de 7,78 km, apararea de mal pe o lungime de aproximativ 1 km, 12 traverse colmatare, 23 praguri îngropate. Pe teritoriul oraşului Râşnov este prezentă o secţiune de monitorizare pentru elementele de calitate biologică şi fizico-chimice a apelor de suprafaţă, la staţia de supraveghere situată pe râul Ghimbăşel. Din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă, conform Planului Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, cursurile de apă de suprafaţă de pe teritoriul oraşului Râşnov, au majoritar o stare ecologică moderată (59% din lungimea acestora), urmat de 24% ce prezintă o stare ecologică bună, iar doar 17% din lungimea totală a râurilor au fost încadrate cu o stare ecologică slabă (figura 4-8).

Figura nr. 4-8 Calitatea apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov (procente)

Cursurile de apă de suprafaţă ce prezintă o stare ecologică moderată sunt reprezentate de râul Ghimbăşel şi afluentul de dreapta al acestuia (Pârâul Mic), respectiv de afluenţii acestuia din urmă (Pârâul Cheii şi Poiana). O stare ecologică bună prezintă pârâul Pănicel şi afluentul de stânga al acestuia, pârâul Sohodol. Singurul corp de apă de suprafaţă ce prezintă o stare ecologică slabă este Râul Bîrsa (figura 4-9). Sursele care afectează calitatea apelor pe teritoriul administrativ al oraşului sunt reprezentate în principal de sursele cu activităţi de mică industrie, sursele agricole precum şi de sursele mobile (traficul auto) şi apele insuficient epurate ce sunt evacuate de staţiile de epurare existente în amontele lcalităţii. Dintre sursele cu activităţi de mică industrie de pe teritoriul oraşului Râşnov menţionăm:

Fabrica de scule RÂŞNOV SA - Fabricarea uneltelor de mână;

ROM RE RO MUNTEANU SRL - Fabricarea cleiurilor şi gelatinelor;

VINILACRILCONSULT SA - Fabricarea altor produse chimice;

EMSILVA SRL - Silvicultură şi exploatare forestieră;

ARA SRL - Fabricarea altor articole din metal;

PROD AURORA SRL - Fabricarea băuturilor alcoolice distilate;

Pagina 46


SC CONDMAG SA – Balastieră.

În afară de aceste surse cu activităţi de mică industrie localizate în interiorul administrativ al oraşului Râşnov menţionăm şi sursele industriale aflate în amontele localităţii, care evacuează ape epurate în cursurile de apă ce traversează ulterior oraşul Râşnov. Dintre acestea menţionăm societatea ECOPAPER S.A. Zărneşti, (localizată în oraşul Zărneşti), ce desfăşoară activitatea de fabricare a hârtiei şi cartonului. Apele provenite de la staţia de epurare din incinta societăţii sunt evacuate în cursul Râului Bârsa, cu un Qmed.ev de 30,3 l/s. Printre sursele agricole ce afectează calitatea apelor de suprafaţă menţionăm ca surse posibile utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice şi a fertilizatorilor în agricultură (sursă difuză de poluare), cît şi de unităţile cu activităţi agricole sau de creştere a animalelor.

Figura nr. 4-9 Harta calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul oraşului Râşnov

Pagina 47


Ape subterane. Oraşul Râşnov este situată într-o zonă în care, conform Planului Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, se întâlnesc următoarele corpuri de apă subterană (figura 4-10):

ROIL03 - corp de apă subterană freatic;

ROOT02 - corp de apă subterană freatic;

ROOT04 - corp de apă subterană freatic;

ROOT11 - corp de apă subterană de adâncime.

În zona analizată există un program de monitorizare a apelor subterane, atât cantitativă cât şi calitativă (supraveghere şi operaţional). Din punct de vedere al stării cantitative, toate corpurile de apă identificate pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov prezintă o stare cantitativă bună. Conform Raportului privind calitatea mediului în Judeţul Braşov în anul 2010 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, toate corpurile de apă subterană identificate pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov au fost încadrate ca având o starea calitativă chimică bună. Astfel, putem observa o îmbunătăţire a calităţii chimice a apelor subterane în cazul corpului de apă subterană ROOT02, care, la momentul elaborării Planului de Management al bazinului Hidrografic Olt (pentru care au fost utilizate în principal date şi informaţii din anul 2007) prezenta o stare calitativă chimică slabă. În cadrul acestui corp de apă subterană analizele efectuate în anul 2010 au evidenţiat depăşiri la indicatorii nitraţi şi fosfaţi. Principalii factori poluatori, care afectează calitatea apei subterane în cazul corpului de apă subterană ROOT02 sunt reprezentaţi de produsele chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură, ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produsele menajere şi produsele rezultate din zootehnie. Facem precizarea că teritoriul Oraşului Râşnov face parte din localităţile vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

Pagina 48


Figura nr. 4-10 Harta calităţii corpurilor de apă subterană în zona oraşului Râşnov

Apa destinată consumului uman. În prezent în Oraşul Râşnov există sistem centralizat de alimentare cu apă cu o lungime de 40 km, cu reţele de distribuţie pe toate străzile. Alimentarea cu apă a localităţii se realizează din sursa Cheile Râşnoavei prin drenaje executate de-a lungul pârâului Valea Cheii. De asemenea menţionăm că noile construcţii turistice existente pe Valea Glăjeriei sau Valea Râşnoavei se alimentează cu apă prin puţuri forate sau captări de izvoare. Apa colectată este înmagazinată într-un rezervor tampon de 100 mc de unde este condusă la rezervoarele de compensare existente în zona “DOBRICE”, la cota 687 m. Rezervoarele au o capacitate totală de 3.300 mc. De la rezervoare apa se distribuie prin artere şi reţele de distribuţie, existente. Numărul branşamentelor existente la consumatori (populaţie, agenţi economici) este de aproximativ 2.440. Lungimea totală a branşamentelor existente este de aproximativ 19,5 km. Dezinfectarea apei captate se face manual, direct în rezervoarele tampon, din cadrul gospodăriei captării izvoarelor, cu cloramina. Având în vedere lungimea traseului de aproximativ 7000ml / fir, pana la ajungerea apei în bateria de rezervoare din oraşul Râşnov, apa se consideră dezinfectată. Menţionăm că săptămânal se fac analizele de potabilitate a apei captate.

Pagina 49


Ape uzate. Sistemul de canalizare existent în oraşul Râşnov este realizat în sistem separativ pentru ape uzate menajere şi ape pluviale. Canalizarea apelor uzate menajere este rezolvată pe cca 50% din străzi. Evacuarea apelor uzate se face printr-un colector de canalizare cu secţiuni ovoid la staţia de epurare a municipiului Braşov. Colectorul de canalizare preia pe traseu şi apele uzate din comunele Cristian şi Ghimbav. În prezent se execută un colector de canalizare din staţiunea Poiana până la colectorul ovoid 500/750 mm Râşnov – Cristian. Pentru apele pluviale există în prezent reţele şi colectoare de canalizare pluvială în zona centrală a oraşului care descarcă apele colectate în pârâul Ghimbăşel. S-au mai executat reţele de canalizare pluvială în cartierul Primăverii pentru noul cartier realizat, cu descărcare în pârâul Ghimbăşel şi pe strada Vânători. În celelalte zone evacuarea apelor pluviale se face prin rigole. Exploatarea instalaţiilor de apă din oraşul Râşnov se face de către Societatea “GOSCOM” Râşnov care se află în administrarea Consiliului Local Râşnov. Societatea “GOSCOM” Râşnov asigură şi exploatarea instalaţiilor de apă şi canalizare din comuna Cristian, situată la nord de oraşul Râşnov, la cca 2 km distanţă.

4.1.4

SOL ŞI UTILIZAREA TERENULUI

Condiţiile fizico-geografice (roca mamă, relief, clima, hidrografie, vegetaţia) şi acţiunea factorului uman s-au trasmis atât în caracteristicile solurilor cât şi în repartiţia teritorială a principalelor tipuri de sol. În oraşul Râşnov se regăsesc 11 tipuri de sol şi mai multe subtipuri, toate grupate în 9 clase: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate, spodosoluri, umbrisoluri (figura 4-11). Clasa cambisoluri se regăseşte pe cea mai mare suprafaţă administrativă. Principala caracteristică a acestor soluri este prezenţa unui orizont de alterare. Cambisolurile au textură mijlocie şi fină cu o bună stabilitate structurală, porozitate ridicată, capacitate bună de reţinere a apei şi un drenaj intern favorabil. Adesea, au reacţie neutră sau slab acidă, fertilitate chimică satisfăcătoare şi o faună activă. În această clasă au fost incluse două tipuri de sol: eutricambosol (brun eumezobazic) şi districambosol (brun acid). În zonele montane sunt ocupate cu păduri şi pajişti naturale (în cazul tipului brun acid), păduri şi pajişti de slabă calitate cu un volum edafic redus (în cazul tipului brun eu-mezobazic). Clasa argiluvisoluri este reprezentată prin soluri brune-luvice, soluri brune argiloiluviale şi luvisoluri albice. Sunt soluri relativ vechi. Roca mamă este formată din argilă nisipoasă şi luturi. Prezintă fertilizări şi amendamente cu calcar pentru ridicarea productivităţii. Clasa molisolurilor (cernisolurilor) este caracterizată de soluri tinere, formate sub păduri de stejar şi pajişti stepizate şi se disting prin culoarea închisă. Tipurile de sol din această clasă ce se regăsesc pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov sunt reprezentate de rendzine şi soluri cernoziomoide. Rendzinele se dezvoltă pe calcare sau materiale parentale calcarifere care apar între 20 şi 50 cm adâncime. Au un volum edafic redus datorită faptului că roca dură apare

Pagina 50


aproape de suprafaţa solului şi adesea prezintă un conţinut ridicat de material scheletic, fiind considerate slab fertile. Cernoziomoidele se dezvoltă pe roci sedimentare, fiind considerate cele mai fertile soluri din ţară având în vedere însuşirile fizice şi chimice cele mai bune. Clasa solurilor neevoluate şi trunchiate include solurile aluviale şi de stâncărie. În această clasă intră şi solurile care au o structură bine diferenţiată, dar au fost trunchiate prin eroziune sau au fost puternic influenţate de activităţile antropice. Clasa spodisoluri este reprezentată în totalitate de tipul solurilor podzolice. Vegetaţia sub care sau format este reprezentată de specii lemnoase de molidişuri şi jnepenişuri la care se adaugă vegetaţia ierboasă de pajişti alpine. Sunt soluri puternic acide, având o fertilitate scăzută. Clasa umbrisoluri este cel mai slab reprezentată la nivelul oraşului, fiind identificată prin prezenţa tipului de soluri humicosilicatice. Acestea se dezvoltă sub o vegetaţie specifică etajului alpin şi subalpin unde se întâlnesc specii ierboase acidofile. Acest tip de sol este considerat foarte slab fertil. Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc solurile respective, cât şi de modul de gospodărire al acestora (nu întotdeauna sunt folosite metodele corecte). Fertilitatea solului este afectată şi de diferite cauze cum ar fi: eroziunea, conţinutul redus de humus, compactarea, aciditatea, sărăturarea, textura excesivă (nisipoasă sau argiloasă), deficitul sau excesul de apă şi de elemente nutritive. Aceste activităţi au un impact negativ asupra solului prin reducerea capacităţii sale productive şi de suport (pierderi ale fertilităţii solului, ale carbonului şi biodiversităţii, este redusă capacitatea de retenţie a apei, sunt întrerupte ciclurile de producere a gazelor şi a nutrienţilor, este redusă capacitatea de degradare a contaminanţilor).

Figura nr. 4-11 Suprafeţele ocupate de clasele şi tipurile de sol existente la nivelul oraşului Râşnov

Pagina 51


Figura nr. 4-12 Harta solurilor în zona oraşului Râşnov

Conform listelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov, la nivelul oraşului Râşnov nu există situri contaminate şi nici situri potenţial contaminate. Facem însă precizarea că în prezent pe teritoriul oraşului calitatea solurilor nu este afectată de activităţi industriale deoarece există doar activităţi de mică industrie. Amplasamentul fostei uzine chimice Romacril prezintă suprafeţe de sol ce prezintă modificări faţă de starea iniţială. În prezent activitatea de producţie este foarte redusă, fapt ce a stopat existenţa unor potenţiale efecte negative în privinţa calităţii solui din zonă. Zonele în care există un risc potenţial de a fi afectată calitatea solurilor sunt reprezentate de către unităţile cu activităţi agricole. La nivelul oraşului Râşnov există de asemenea unele suprafeţe mici, îndeosebi în viroage, afectate de lipsa temporară a stratului vegetal precum şi loturi mici de teren cu depozitări accidentale de

Pagina 52


reziduuri menajere, fără ca această situaţie să polueze arealul. Degradări ale solurilor sunt semnalate de asemenea pe suprafeţe mici datorită unor eroziuni sau alunecări de teren, amploarea acestor fenomene fiind controlabilă şi nesemnificativă. Colectarea deşeurilor se realizează de către firma SC Goscom Cetate Râşnov SA. Aceasta realizează colectarea deşeurilor menajere şi transportul acestora la staţia de transfer înfiinţată în oraşul Râşnov. După cântărire şi compactare deşeurile sunt transportate de la staţia de transfer la groapa ecologică de la Săcele. În ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov cea mai mare suprafaţă este reprezentată de pădure (48% din teritoriul administrativ), urmată de teren arabil (16%), păşuni (15%), respectiv de fâneţe (8%) şi intravilan (8%). Restul terenului este ocupat de suprafeţe reduse reprezentate de păşuni împădurite (2%), tufărişuri şi mărăcinişuri, drumuri, fâneţe împădurite (1%), respectiv nisipuri, teren neproductiv, lacuri şi bălţi naturale, fâneşe cu tufărişuri şi mărăcinişuri, bolovani, grohotiş, stâncării, pietriş şi ape curgătoare (sub 1%) (figura 4-13).

Figura nr. 4-13 Utilizarea terenului pe teritoriul administrativ al oraşului Râşnov

4.1.5

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Prin Legea nr. 3/2001 România a ratificat Protocolul de le Kyoto, angajându-se să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referinţă 1989. Dinamica acestor emisii în intervalul de timp scurs din anul 1989 a cunoscut un trend descendent în intervalul 1989 – 1999 (o scădere a emisiilor cu ~50% faţă de anul 1989) datorat în principal declinului activităţilor economice, urmat de o tendinţă de creştere a emisiilor în intervalul 2000 – 2004, reflectând dezvoltarea economică din această perioadă, şi o uşoară tendinţă de scădere în utimii ani, datorată îmbunătăţirilor tehnologice. Estimările făcute până în prezent, pe baza acestei

Pagina 53


tendinţe de creştere a emisiilor gazelor cu efect de seră, indică ca fiind foarte probabilă îndeplinirea ţintei stabilite pentru 2012. La nivel naţional, cea mai mare contribuţie la emisiile totale de gaze cu efect de seră o deţine dioxidul de carbon (71.39% - valoarea medie 1989 - 2007), urmat de CH4 (17.33% - valoarea medie 1989 - 2007) şi N2O (10.7% - valoarea medie 1989 - 2007). Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra României s-a realizat printr-un studiu al Academiei Române, în care s-au selectat diferite Modele de Circulaţie Generală a atmosferei, care reflectă cel mai bine condiţiile din ţara noastră. Conform rezultatelor generate de aceste modele, în condiţiile dublării concentraţiei dioxidului de carbon în atmosferă, se aşteaptă pentru deceniile următoare o creştere a temperaturii medii globale cuprinsă între 2,4 şi 7,4˚C. Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafeţelor aride, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii etc. Pentru România, modificarea condiţiilor climatice regionale şi locale influenţează ecosistemele, aşezările umane şi infrastructura. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, secete) sunt tot mai frecvente, iar pagubele produse de acestea sunt semnificative. Predicţiile bazate pe efectele schimbărilor climatice globale arată o creştere a frecvenţei de apariţie a evenimentelor meteorologice extreme. Efectele schimbărilor climatice se manifestă în mediul rural, dar şi urban prin afectarea negativă a producţiei agricole, dar şi a biodiversităţii. S-a pus de asemenea în evidenţă faptul că, datorită creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor, în zonele împădurite joase şi deluroase se va înregistra în anii următori o scădere considerabilă a productivităţii pădurilor. La nivelul Oraşului Râşnov nu există un inventar al emisiilor de GES din diferite surse. Pe teritoriul oraşului Râşnov nu există operatori cu instalaţii /activităţi încadrate în anexa 1 a Directivei 2003/87/CE modificată si completată cu Directiva 2009/29/CE.

4.1.6

BIODIVERSITATE

Pe teritoriul Administrativ al Oraşului Râşnov se regăsesc următoarele arii naturale protejate (figura 4-14): •

•

De interes naţional: -

Parcul Natural Bucegi;

-

4 Rezervaţii naturale: Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii, Rezervaţia Naturală Muntele Postăvaru, Rezervaţia naturală Bucegi, Abruptul Prahovean Bucegi;

De interes comunitar:

Pagina 54


-

2 arii naturale protejate NATURA 2000: ROSCI0013 Bucegi şi ROSCI0207 Postăvarul.

Pentru realizarea hărţilor şi analizelor din acest capitol au fost utilizate limitele SCI-urilor şi rezervaţiilor naturale disponibile pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor (http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-protejate/), iar limita Parcului Natural Bucegi a fost extrasă din Planul de Management aprobat prin HG 1035/2011 (deoarece această limita aprobată este diferită faţă de cea disponibilă pe site-ul ministerului).

Figura nr. 4-14 Localizarea ariilor naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov

Pagina 55


Din suprafaţa totală a unităţii administrative Râşnov (intravilan şi extravilan), 19,24% este ocupată de SCI Bucegi, 18,92% de Parcul Natural Bucegi (care se suprapune în mare parte cu SCI Bucegi) şi 1,6% de SCI Postăvarul. Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii ocupă 0,01% din suprafaţa totală administrativă, iar Abruptul Prahovean Bucegi 0,29%. Celelalte Rezervaţiile naturale ocupă suprafeţe restrânse şi se suprapun cu ariile protejate de interes comunitar Natura 2000: ROSCI0013 Bucegi (pentru Rezervaţia naturală Bucegi), respectiv ROSCI0207 Postăvaru (pentru Rezervaţia naturală Muntele Postăvaru). 1.60%

Parcul Natural Bucegi Abruptul Prahovean Bucegi

18.92% 19.24 %

7.05% 1.61%

0.29%

Rezervatia naturala Bucegi (Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura) Rezervatia naturala Pestera Valea Cetatii Rezervatia naturala Muntele Postavarul ROSCI0013 Bucegi ROSCI0207 Postavarul

0.10%

Figura nr. 4-15 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa totală administrativă (%)

În ceea ce priveşte suprafaţa ariilor protejate existente pe teritoriul UAT Râşnov din totalul suprafetelor ocupate de acestea se observă că Rezervaţia naturală Peştera Valea Cetăţii se regăseşte în întregime pe teritoriul oraşului. Aceasta este urmată de Rezervaţia naturală Bucegi (Abruptul Bucşoiu, Mălăeşti, Gaura) care se regăseşte în proporţie de 62,19% pe teritoriul UAT Râşnov. Abruptul Prahovean Bucegi ocupă pe teritoriul oraşului Râşnov cea mai mică suprafaţă din totalul suprafeţei acestuia (0,8%). Suprafaţa în alte UAT-uri (ha) ROSCI0207 Postavarul

Suprafaţa în UAT Râşnov (ha) 242.23

ROSCI0013 Bucegi

2914.42

Rezervatia naturala Muntele Postavarul

244.31

Rezervatia naturala Pestera Valea Cetatii

15.63

Rezervatia naturala Bucegi (Abruptul Bucsoiu, Malaesti, Gaura)

1067.79

Abruptul Prahovean Bucegi

44.59

Parcul Natural Bucegi

2865.69 0%

20%

40%

60%

80%

100%

Figura nr. 4-16 Suprafeţele ocupate de ariile naturale protejate în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa totală a fiecărei arii protejate

Pagina 56


Analizând limita intravilanului existent se observă că în partea Sudică aceasta se apropie foarte mult, iar în unele zone chiar depăşeşte (foarte puţin) limita Parcului Natural Bucegi, respectiv limita ROSCI0013 Bucegi (figura 4-17). Această zonă corespunde zonei de dezvoltare durabilă (în vest), respectiv zonei de management durabil (în sud) a Parcului Natural Bucegi (figura 4-18). În interiorul Rezervaţiei Naturale Bucegi, respectiv în interiorul parcului Natural Bucegi (zona de protecţie integrală), se află o suprafaţă de aproximativ 0,28 ha (conform Planului de management al Parcului Natural Bucegi, anexa 5) intravilan reprezentată de Cabana Mălăieşti şi Salvamont.

Figura nr. 4-17 Localizarea intravilanului existent faţă de ariile protejate identificate la nivelul oraşului Râşnov

Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi prezintă pe teritoriul oraşului Râşnov următoarele zone (figura 4-18): •

Zona de dezvoltare durabilă;

•

Zona de management durabil;

Pagina 57


•

Zona de protecţie integrală (în care este inclusă intravilanul reprezentat de Cabana Mălăieşti şi Salvamont).

Pe teritoriul analizat nu există zone de protecţie strictă.

Figura nr. 4-18 Zonarea internă a Parcului Natural Bucegi la nivelul oraşului Râşnov (după Planul de Management al Parcului Natural Bucegi)

Oraşul Râşnov face parte din categoria unităţilor administrative al căror teritoriu include zone cu valoare naturală ridicată (HNV), conform hărţii publicate în PNDR (2007 – 2013).

4.1.7

MANAGEMENTUL RISCURILOR DE MEDIU

Inundaţiile. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V- a şi a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Braşov, teritoriul oraşului Râşnov nu este afectat de fenomenul de inundaţie. În cazul precipitaţiilor abundente (80 – 100 l/mp) sau în cazul ploilor torenţiale, zonele ce pot fi afectate de inundaţii sunt cele situate în zonele neregularizate ale pârâului Ghimbăşel din amonte de oraşul Râşnov. Pâraiele şi văile afluente din amonte au

Pagina 58


regimuri torenţiale fără să aibă bazine de retenţie care să atenueze undele de viitură. În perioade cu precipitaţii bogate rezultă debite maxime de scurgere care produc inundaţii în localităţile limitrofe. O dată cu apele sunt aduse şi debite solide de nisip, pietriş, lemne care se depun pe albia majoră a cursului de apă. În general nu se produc pagube majore. Alunecările de teren. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Anexa 6 Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, situează teritoriul oraşului Râşnov într-o macrozonă teritorială cu un potenţial mediu de produce al alunecărilor şi o probabilitate de alunecare redusă. Oraşul nu este încadrat între unităţile teritoriale afectate de alunecări de teren primare sau reactivate. În ultimii ani (2009-2011), alunecările de teren au produse pagube izolate unor locuinţe dar şi drumului naţional 1E Râşnov – Poiana Braşov din cauza prăbuşirii pe carosabil a unui zid de sprijin. Acestea alunecări au fost antrenate de către ploile abundente căzute într-un interval de timp scurt. Cutremure de pământ. Sub raport seismic, conform SR 11000/1-93, Oraşul Râşnov se încadrează în zona de intensitate seismică de gradul VII1 (MSK), corespunzător unei perioade de revenire de 50 de ani.

4.1.8

CONSERVAREA /UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR NATURALE

Principala resursă naturală a oraşului o constituie fondul forestier (administrat de Ocolul Silvic al oraşului Râşnov), cu o suprafaţă totală de 7.198,46 ha, din care o suprafaţă de 1572 ha sunt situate în Parcul Natural Bucegi. În vederea utilizării durabile a fondului forestier, Ocolul Silvic al oraşului Râşnov are ca ţintă obţinerea unui arboret cu înaltă valoare productivă, urmărind păstrarea speciilor fundamentale de bază. În acest sens, au loc anual împăduriri, în cursul anului 2011 fiind efectuate completări pe o suprafaţă de 1,2 ha.

Fond forestier Râşnov Alte suprafete 52%

48%

Figura nr. 4-19 Suprafaţa de fond forestier din totalul suprafeţei administrative a oraşului Râşnov (%)

Energie electrică. Oraşul Râşnov este alimentat din sistemul naţional de alimentare cu energie electrică, respectiv reţelele de transport şi distribuţie de 110 respectiv 20 kV. Teritoriul administrativ al oraşului Râşnov este străbătut în partea vestică de LEA 400 kV BraduBraşov (de la stâlpul 365 la stâlpul 378), pusă în funcţiune în anul 1980.

Pagina 59


Racordarea localităţii se face printr-o staţie de transformare 110/20 kV situată în zona fabricii de scule, unitatea 2. De la staţia de transformare pleacă reţele de 20 kV la care sunt racordate 19 posturi de transformare de 20 / 0,4 kVA. Din aceste posturi pleacă reţele de distribuţie de 0,4 kV pe toate străzile localităţii pentru alimentarea clădirilor existente. Reţeaua de joasă tensiune de 380kV este montată în general aerian, pe stâlpi din beton armat, iar în noile cartiere de locuit sunt cabluri montate subteran. Pe valea Glăjeriei există o hidrocentrală în amonte de staţia de captare a fostei uzine chimice cu o capacitate de 400 kVA. Hidrocentrala funcţionează de cca 70 de ani şi este legată la sistemul naţional de distribuţie printr-o linie de 20 kV. La această linie de 20 kV sunt racordate pensiunile sau casele de vacanţă din zonă prin posturi de transformare de 20/0,4 kV. Gaze naturale. Oraşul Râşnov este alimentat cu gaze naturale din conducta de înaltă presiune (magistrală) Dn 250 mm ce leagă fronturile de captare din bazinul Mediaş cu localităţile din judeţul Braşov. Două conducte magistrale de gaze naturale merg spre Zărneşti – Bran iar 4 conducte pe Valea Râşnoavei spre Predeal. În partea de nord a oraşului, lângă fosta uzină Chimică, există o staţie principală de reglare, predare – primire, de la care pleacă conducte de presiune redusă în cartierul Chimica şi o conductă de medie presiune până la fosta fabrică de scule (FSR). În incinta fabricii exista o staţie de reglare de sector de la care pleacă reţele de distribuţie în localitatea Râşnov. Sistemul de distribuţie existent este depăşit în prezent din cauza creşterii numărului de consumatori racordaţi şi este necesară o redimensionare.

4.1.9

POPULAŢIE ŞI SĂNĂTATE UMANĂ

Conform datelor INS, populaţia oraşului Râşnov la 1 iulie 2010 era de 16479 locuitori. Datele statistice din perioada 2000 – 2010 indică o tendinţă generală de creştere a populaţiei, cu o perioadă de scădere accentuată (2000-2002), urmată de o perioadă de creştere, în intervalul 20002010 numărul total de locuitori crescând cu 371 persoane. Datele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, indică însă pentru oraşul Râşnov o populaţie stabilă de 14.081 locuitori (cu aproximativ 2400 de locuitori mai puţin faţă de anul 2010).

Pagina 60


16600 16400

Nr. persoane

16200 16000 15800 15600 15400 15200 15000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 TOTAL 16108 15943 15520 15699 15795 15882 15982 16055 16193 16332 16479

Figura nr. 4-20 Evoluţia numărului total de locuitori în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov (sursa INS) 8600

Masculin

Feminin

8400 8200 8000 7800 7600 7400 7200 7000 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura nr. 4-21 Evoluţia numărului de locuitori pe sexe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov (sursa INS)

Din punct de vedere al repartizării pe sexe, situaţia este relativ echilibrată, la nivelul anului 2010 51,31% fiind populaţie de sex feminin şi 48,68% de sex masculin. Numărul de locuinţe la nivelul anului 2010 era de cca. 5400. Poate fi observată o evoluţie ascendentă a numărului de locuinţe începând din anul 2000. Starea locuinţelor este în general bună, acestea fiind în general racordate la reţelele edilitare existente în oraş.

Pagina 61


5500 5400 5300 5200 5100 5000 4900 4800 4700 4600 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura nr. 4-22 Evoluţia numărului total de locuinţe în perioada 2000 – 2010 în Oraşul Râşnov (sursa INS)

Conform datelor deţinute de Institutul Naţional de Statistică, la nivelul anului 2010 în Oraşul Râşnov existau 5 farmacii, 1 laborator medical, 10 cabinete medicale de familie, 4 cabinete medicale de specialitate şi 9 cabinete stomatologice (4 proprietate publică, 5 proprietate privată). Pe teritoriul oraşului Râşnov există de asemenea Serviciul Salvamont ce funcţionează cu un numar de 2 angajaţi şi încă aproximativ 20 de voluntari.

4.1.10 PEISAJ Oraşul Râşnov prezintă un peisaj diversificat, în mare parte rezultat din organizarea topografică şi geologică a teritoriului. Identitatea peisagistică a oraşului este dată în principal de păduri. Se disting ca peisaj caracteristic pădurile, livezile, păşunile şi fâneţele, văile şi zonele cultivate. Principalele trăsături care dau valoare peisajului sunt: •

Valoarea estetică (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice);

•

Valoarea tradiţională (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natură culturală).

Pentru realizarea analizei peisajului în zona oraşului Râşnov a fost utilizată baza de date LANMAP2 existentă la nivel european. Tipurile de peisaj sunt stabilite pe baza criteriilor care ţin cont de: •

Tipul de climat al zonei;

•

Topografie;

•

Materialul parental al rocii;

•

Modul de utilizare al terenului.

Pagina 62


În tabelul următor sunt prezentate tipurile de peisaj ce au fost identificate la nivelul oraşului Râşnov, precum şi caracteristicile acestora. Spaţial, acestea sunt prezentate în figura 4-24, unde se regăsesc şi tipurile de peisaj din zonele învecinate oraşului Râşnov. Tabel nr. 4-6 Tipuri de peisaj existente la nivelul oraşului Râşnov şi caracteristicile acestora

Zona

Climat

Material parental

Utilizarea terenului

Tip de peisaj

Vest, Centru şi Sud-Vest

Alpin

Roci calcaroase

Pădure

Alpin-Munţi-Roci-Pădure

Nord

Continental

Aluviuni

Arabil

Continental-MunţiSedimente-Teren Arabil

Sud

Alpin Sudic

Pădure


Est

Alpin Sudic

Pădure


Roci cristaline şi magmatite Formaţiuni detritice

Figura nr. 4-23 Tipuri de peisaj existente în zona oraşului Râşnov (sursa EEA)

Pagina 63


Diversitatea formelor de relief, precum şi a ecosistemelor naturale şi seminaturale existente pe teritoriul oraşului fac ca valoarea peisajului să fie una ridicată, ceea ce impune pe de o parte considerarea unor măsuri de protecţie a peisajului, precum şi identificarea unor soluţii durabile de valorificare turistică a acestuia.

Figura nr. 4-24 Peisaj de tip Continental-Munţi-Sedimente-Teren Arabil (în prim plan), peisaj Alpin-Munţi-Roci-Pădure (în plan secund)

4.1.11 MOŞTENIREA CULTURALĂ ŞI PATRIMONIUL ISTORIC Imobilele rămase cu valoare ambientală şi arhitecturală sunt puţine la nivelul oraşului, fără să se fi păstrat nealterate în proporţie de 100%. Mare parte din aceste imobile necesită lucrări de consolidare şi intervenţie atentă, cu păstrarea elementelor valoroase de arhitectură. Conform PATN, secţiunea a III-a, anexa nr. IV, Oraşul Râşnov face parte din unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional. În tabelul următor sunt prezentate obiectivele de interes cultural din oraşul Râşnov prezente în Lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 670/2010. Tabel nr. 4-7 Lista monumentelor istorice de pe teritoriul oraşului Râşnov

Nr. crt. 1.

Denumire Castrul roman Cumidava

3.

Situl arheologic de la Râşnov Fortificaţie medievală

4.

Fortificaţie dacică

5.

Cetatea Râşnovului

2.

Cod LMI 2010

Localizare

BV-I-s-A-11283

„Grădiştea”, „La Cetate” ("Erdenburg”) la cca. 3 km N-NV de oraş, vis-a-vis de Gara C.F.R., cca. 450 m în dreapta râului Bârsa

BV-I-s-A-11284

„Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”)

Datare sec. II - III p. Chr., Epoca romană

BV-I-m-A-11284.01 „Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”) Epoca medievală sec. III a. Chr. - I p. BV-I-m-A-11284.02 „Dealul Cetăţii” („Grădina Cetăţii”) Chr., Latène BV-II-a-A-11755 La sud de localitate, pe Dealul sec. XIV - XVIII

Pagina 64


Nr. crt.

Denumire

Cod LMI 2010

Localizare

Cetăţii Dubla incintă de vest, cu turnuri, barbacane, zwinger, casa paznicului, încăperi La sud de localitate, pe Dealul 6. BV-II-m-A-11755.01 pentru provizii şi capelă Cetăţii (păstrate fragmentar), fântână Incinta de est, cu turn de La sud de localitate, pe Dealul BV-II-m-A-11755.02 7. poartă şi capelă (păstrată Cetăţii fragmentar) Str. Caragiale Ion Luca, între str. Ansamblul „Str. Ion Luca BV-II-a-B-11756 Izvorului şi str. Cloşca, ambele 8. Caragiale” laturi ale străzii Str. Cetăţii, str. Romulus Ansamblul „Str. Cetăţii şi str. 9. BV-II-a-B-11757 Cristoloveanu, ambele laturi ale Romulus Cristoloveanu” străzilor Str. Florilor, între str. Armata 10. Ansamblul „Str.Florilor” BV-II-a-B-11758 Română şi str. Mihai Viteazul, ambele laturi ale străzii Str. Horea, str. Cloşca, str. 11. Ansamblul „Pe Dobrice” BV-II-a-B-11759 Crişan, ambele laturi ale străzilor 12. Ansamblul „Piaţa Unirii” BV-II-a-B-11760 Piaţa Unirii, nr.1-22 Ansamblul „Str. Ion Str. Creangă Ion, ambele laturi BV-II-a-B-11761 13. Creangă” ale străzii Str. Republicii, ambele laturi ale 14. Ansamblul „Str. Republicii” BV-II-a-B-20902 străzii Str. Cristoloveanu Romulus 14 15. Biserica „Sf. Nicolae” BV-II-m-A-11762 Ansamblul bisericii evanghelice Biserica evanghelică „Sf. 17. Matthias” 18. Zid de incintă 16.

BV-II-a-A-11763

Datare

sec. XIV - XVIII

sec. XIV - XVIII sec. XVIII - XIX sec. XVIII - XIX sec. XVIII - XIX sec. XVIII - XIX sec. XVIII - XIX sec. XVIII - XIX sec. XVIII - XIX 1384, ref. sec. XVIIIXIX

Str. Republicii 1

sec. XIII - XVIII

BV-II-m-A-11763.01 Str. Republicii 1

sec. XIII - XVIII

BV-II-m-A-11763.02 Str. Republicii 1

sec. XIII - XVIII

Conform PATJ Braşov Secţiunea Monumente Istorice şi de Arhitectură, situri arheologice şi ansambluri de arhitectură pentru oraşul Râşnov, elaborat la nivelul anului 1999 de către SC. Proiect Braşov SA, în cadrul localităţii au fost identificate trei zone importante, ce prezintă caracteristici diferite: 1. Zona compact românească care s-a dezvoltat de-a lungul străzilor Horia, Cloşca şi Crişan şi firul văii Dobricea, numită şi „cartierul Dobrice”. Aceasta poate fi recunoscută prin forma de amplasament „înghesuit” a caselor, gospodăriile desfăşurându-se pe suprafeţe mici; 2. Zona săsească care s-a dezvoltat în jurul Bisericii Evanghelice, de-a lungul străzilor Florilor, Caraimanului, brazilor, Izvoarelor, I.L. Caragiale până la intersecţia cu str. R. Cristoloveanu şi str. Republicii. Gospodăriile săseşti se desfăşoară pe suprafeţe mai mari cu case construite din materiale durabile şi anexe gospodăreşti încăpătoare.

Pagina 65


3. Zona construită în jurul Bisericii Sf. Nicolae care face tranziţia dintre zona săsească şi zona românescă, ce prezintă caracteristici atât de casă veche românescă cât şi de casă săsească.

4.1.12 TRANSPORT DURABIL Oraşul Râşnov este un vechi nod rutier, aici intersectandu-se drumurile care fac legatura Ardealului cu Ţara Românească, oraşul fiind aşezat pe vechiul drum comercial care legă Braşovul de Câmpulung Muscel, DN 73. Din Râşnov se poate face accesul spre staţiunea turistică Poiana Braşov situată la 9 km pe DN1E, spre Bran pe DN73A la 15 km, spre Predeal pe DN73A. Oraşul Râşnov este străbătut de: •

traseul drumului naţional DN 73 (E574), la 5 km de Cristian, la 12 km de Braşov şi la 12 km de Bran;

•

traseul drumului naţional DN 73A, la 12 km de Zârneşti şi la 22 km de Predeal;

•

traseul drumului naţional DN 1E, la 9 km de Poiana Braşov;

•

traseul drumului judeţean DJ 101.

Din punct de vedere al infrastructurii feroviare, teritoriul oraşului Râşnov este străbătut de calea ferata Braşov-Zărneşti, cu staţia şi halta Râşnov, şi de un racord CF industrial. Reţeaua stradală a oraşului este formată din străzi de categoriile a III a şi a IV a, cu elemente geometrice ale profilului transversal având, multe dintre ele, valori reduse şi diferite de-a lungul traseului, cu asimetrii de amenajare stânga-dreapta, unele fără trotuare amenajate, fără amenajări pentru scurgerea eficientă a apelor meteorice, cu intersecţii la distante mici şi/sau neamenajate corespunzător, cu vizibilitate redusă, unele trasee sinuoase, toate aceste caracteristici purtând, în cele mai multe cazuri, amprenta istorică a modului de construire în evoluţia ţesutului urban şi a condiţiilor de relief. Intersecţiile drumurilor naţionale cu calea ferată sunt amenajate la nivel. Transportul de persoane se poate face şi cu autobuze ale firmelor de transport spre localităţile învecinate, sau apelând la serviciile de transport persoane în regim de taxi.

Pagina 66


Figura nr. 4-25 Reţeaua de transporturi existentă la nivelul oraşului Râşnov

Pentru reducerea zgomotului din zona intravilanului oraşului Râşnov a fost identificată o porţiune de 2,3 km lungime pe DN73, unde pentru reducerea poluării fonice a fost luată măsura limitarii vitezei de deplasare pentru traficul rutier. Pentru celelalte zone s-a luat măsura asfaltarii drumurilor, montarea în anumite zone a limitatoarelor de viteză sau organizarea circulaţiei pe sens unic. Accesul la reţeaua de căi ferate se face prin intermediul gării situate în localitatea Râşnov, precum şi halta Romacril. De aici se poate face transportul de persoane prin intermediul curselor de tren spre oraşul Zărneşti sau municipiul Braşov.

Pagina 67


4.1.13 TURISM DURABIL Oraşul Râşnov a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare a turismului, atât datorită aşezării sale geografice cât şi investiţiilor realizate în acest domeniu. O mare parte din proiectele derulate de Primăria oraşului Râşnov au avut la bază lucrari menite să atragă un numar cât mai mare de turişti: îmbunătăţirea infrastructurii oraşului, organizarea de concursuri de talie internaţională, promovarea Cetăţii Ţărăneşti, precum şi mediatizarea unor evenimente şi manifestări locale tradiţionale. Numărul de unităţi de cazare, pe structuri de pe teritoriul oraşului Râşnov este prezentat în tabelul următor. Poate fi observată o creştere a numărului total de structuri de primire turistică, dar şi apariţia unei noi tipuri de structuri de primire turistică începând cu anul 2011 (pensiuni agroturistice). Tabel nr. 4-8 Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri (conform datelor INS) Tipuri de structuri Hosteluri Cabane turistice Campinguri Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Total

Număr/an 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 : : : : : : : : : : 1 : 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1 1 1 1 1 : : : : : : : :

:

:

2

6

8

11

15

15

16

14

22

:

:

:

:

:

:

:

:

:

:

:

1

3

3

3

5

9

10

13

17

17

17

16

25

Creşterea numărului total de structuri turistice se datorează creşterii numărului total de turişti ce aleg teritoriul oraşului Râşnov ca destinaţie turistică. Până în anul 2008 s-a înregistrat o creştere accentuată a numărului total de turişti cazaţi în această zonă, acesta depăşind la nivelul anului menţionat 18000 turişti. În perioada 2008-2009 se observă un declin în ceea ce priveşte numărul de turişti care au fost cazaţi la nivelul oraşului, fapt datorat în mare măsură crizei economice, ce a determinat pe de o parte scăderi în ceea ce priveşte numărul de turişti cât şi reducerea numărului de zile petrecute la nivelul destinaţiei.

Pagina 68


20000

Hosteluri

18000 Cabane turistice Campinguri

16000 14000 12000

Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Total

10000 8000 6000 4000 2000 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Figura nr. 4-26 Evoluţia numărului de turişti cazaţi pe tipuri de structuri de primire turistică

Structurile care au înregistrat cel mai mare număr de turişti cazaţi sunt reprezentate de către pensiunile turistice (figura 4-26), fapt ce demonstrează şi interesul crescut al investitorilor pentru dezvoltarea unor astfel de structuri, atât în privinţa capacităţilor de cazare, cât şi în dezvoltarea unor structuri noi (figura 4-27). 120000 100000

Hosteluri Pensiuni turistice

Cabane turistice Pensiuni agroturistice

Campinguri

80000 60000 40000 20000 0 2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Figura nr. 4-27 Evoluţia capacitatăţii de cazare turistică în funcţie pe tipuri de structurile de primire turistică

Pagina 69


Dintre dotarile pentru agrement existente la nivelul oraşului Râşnov menţionăm: •

baza sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pistă de schi role, trasee de schi fond şi biatlon;

•

teren de fotbal situat la baza Cetăţii Râşnov, unde au loc antrenamente şi meciuri ale echipei locale de fotbal FC Râşnov;

•

sală de sport amplasată în vecinatatea stadionului;

•

teren de fotbal acoperit privat;

•

un patinoar şi 3 terenuri de tenis private (situate în zona Valea Cetăţii);

O alta zonă preferată pentru activităţi sportive este Cheile Râşnoavei. Aici se pot practica sporturi precum bungee-jumping, căţărări şi paint-ball. Deasemenea sunt oferite de catre investitori particulari servicii de practicare a echitaţiei. Dintre lucrările propuse/ în curs de execuţie pentru extinderea şi completarea dotărilor de agrement existente menţionăm: •

Baza Olimpică (care va cuprinde Baza de Biatlon şi trei trambuline - K15, K35, K65pentru sarituri cu schiurile), ce se amenajează în zona Valea Cărbunarii datorită faptului că în anul 2013 oraşul Râşnov va fi una dintre locaţiile în care se vor desfăşura Jocurile Olimpice de Iarnă pentru Tineret;

•

tot în zona Valea Cărbunarii va fi locaţia primei pârtii de schi alpin din Râşnov destinată amatorilor, precum şi o pistă pentru sănii;

•

parc tematic “Parcul cu dinozauri” ce se va amenaja la poalele Cetăţii Ţărăneşti Râşnov;

•

pista de sănii-maşinuţe practicabilă atât iarna cât şi vara, amenajată prin parteneriat publicprivat la poalele Cetăţii Ţărăneşti Râşnov.

Obiective turistice. Simbolul oraşului Râşnov este reprezentat de Cetatea Ţărănească, construcţie amplasată pe o stancă abruptă care domină oraşul, fiind vizibilă de la distanţă. Aceasta a fost prima dată menţionată într-un document din anul 1355, fiind construită ca o cetate ţărănească cu scopul de a adaposti şi apăra locuitorii Râşnovului în caz de invazii. În ultimii ani, Cetatea Ţărănească a fost vizitată de un numar din ce în ce mai mare de turişti, atât datorită promovării susţinute de către autorităţile locale cât şi investiţiilor realizate în zonă. La baza cetăţii se va finaliza în cursul anului amenajarea unei parcări cu 118 locuri de parcare pentru autoturisme şi 7 locuri pentru autocare, lucrare realizată din fonduri proprii. La circa 3 km de oraş, în vecinătatea râului Bârsa se află ruinele Castrului Roman Cumidava, una dintre cele mai vechi aşezări precursoare a actualului oraş Râşnov. Săpăturile arheologice desfăşurate în mai multe rânduri au evidenţiat o mare diversitate de ceramică tip dacică, demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci.

Pagina 70


Relieful oraşului Râşnov se constituie ca atracţie turistică de sine stătătoare. La extremitatea sudică a oraşului se află partea sudică a Masivului Postăvaru numită Cheile Râşnoavei, zona preferată pentru drumeţii, alpinism, odihnă sau recreere. În partea sud-estică a oraşului se află Parcul Natural Munţii Bucegi, importantă destinaţie turistică favorizând turismul de recrere şi odihnă prin numeroasele cabane şi trasee turistice. Alte obiective turistice sunt reprezentate de evenimentele culturale locale precum:

4.2

•

Zilele Râşnovului şi Festivalul Ecvestru;

•

Festivalul Off-Road;

•

Curtea Comedianţilor;

•

Festivalul de Film Istoric “Nemuritorii”;

•

Festivalul Isoric Academic ”În Numele Trandafirului”;

•

“Serbările Zapezii”.

EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG ORAŞUL RÂŞNOV

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului reprezintă o cerinţă atât a Directivei SEA1 (vezi art. 5 şi anexa I-b) cât şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/20042 (vezi art.15). Scopul acestei analize este de a evalua modul în care PUG Oraşul Râşnov răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie. Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actual de cunoaştere şi a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului şi tendinţele evoluţiei sale (vezi secţiunea anterioară a raportului). Analiza este structurată pe aspectele de mediu relevante pe baza cărora s-a realizat caracterizarea stării mediului. Este cunoscut faptul că evaluarea stării viitoare a mediului şi în mod particular a Alternativei 0 este dificil de realizat în condiţiile în care datele necesare nu sunt disponibile şi a existenţei a numeroase lipsuri şi incertitudini în privinţa caracterizării actuale a stării mediului. Scenariul de realizare al Alternativei „0” presupune posibilitatea neimplementării PUG Oraşul Râşnov. Cu privire la această situaţie ipotetică se pot face următoarele precizări:

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 Iunie 2001 asupra evaluării efectelor unor planuri şi programe asupra mediului.

1

HG 1076 din 8.07.2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Monitorul Oficial nr.707 din 5.08.2004)

2

Pagina 71


•

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare specifică şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului Judeţean Braşov. Lipsa lui /neimplementarea prevederilor sale nu scuteşte autorităţile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele şi bunele practici de protecţie a mediului;

•

Planul va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen mediu a zonei (5-10 ani). Reglementările configurativ-spaţiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecţia mediului. Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:

•

O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luate de diferite instituţii;

Direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare.

Lipsa /neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităţi importante de considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUG Oraşul Râşnov crează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra opţiunilor privind dezvoltarea zonei. Tabel nr. 4-9 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării PUG Oraşul Râşnov („Alternativa 0”) Aspecte de mediu relevante

Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării PUG

•

Există premizele menţinerii unei calităţi bune a aerului la nivelul oraşului, chiar şi în condiţiile realizării unor noi investiţii (ex. Autostrada Transilvania, nod rutier, şosea de centură).

•

Nerealizarea sau întârzierea realizării investiţiilor privind sistemul centralizat de canalizare şi staţia de epurare va contribui la deprecierea calităţii apelor subterane şi a celor de suprafaţă de pe teritoriul oraşului.

•

Se va menţine un proces lent de reducere a suprafeţelor acoperite cu sol natural ca urmare a extinderii zonelor locuite;

•

În lipsa extinderii şi îmbunătăţirii sistemului actual de colectare a deşeurilor se va continua practica aruncării acestora în mod necontrolat.

•

Se va menţine un nivel redus de emisii GES din sursele locale. Tendinţele de creştere ale emisiilor de GES se vor datora în principal dezvoltării propuse pentru infrastructura de transport (independent de PUG-ul propus).

Aer

Apă

Sol

Modificări climatice

Pagina 72


Aspecte de mediu relevante

Biodiversitate

Managementul riscurilor de mediu Conservarea /utilizarea eficientă a resurselor naturale

Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării PUG •

Ariile naturale protejate existente la nivelul oraşului Râşnov prezintă un statut bun de conservare a speciilor, însă sunt vulnerabile la unele activităţi antropice, precum drumeţiile montane, alpinism, speologie, poteci, trasee, trasee pentru ciclism.

•

Lipsa unui cadru unitar de dezvoltare a intravilanului în zonele limitrofe ariilor naturale protejate va conduce la dezvoltarea haotică şi dispersată a acestora, determinând o creştere a suprafeţelor afectate de activităţile antropice cu efecte negative asupra conservării şi managementului ariilor protejate.

•

În condiţiile unui management forestier durabil nu este de aşteptat ca riscurile de mediu (inundaţii şi alunecări de teren) să cunoască o tendinţă de creştere.

•

Neimplementarea şi nerespectarea prevederilor privind protecţia fondului forestier poate conduce la supraexploatarea acestei resurse.

•

Lipsa reabilitării reţelei de apă potabilă şi a sistemului de canalizare a apelor uzate va menţine ricurile asupra sănătăţii populaţiei. Există posibilitatea creşterii incidenţei unor boli legate de calitatea apei;

•

Lipsa îmbunătăţirii practicilor actuale legate de gestiunea deşeurilor municipale şi a celor din agricultură va conduce de asemenea la menţinerea incidenţei bolilor datorate acestor factori;

•

Lipsa unor prevederi privind îmbunătăţirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii şi dotarea cu aparatură şi echipamente necesare poate de asemenea conduce la creşterea incidenţei bolilor sau înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei.

•

Peisajul natural existent pe teritoriul administrativ al Oraşului Râşnov are o valoare foarte ridicată. Acesta poate fi însă semnificativ afectat de lipsa unor politici coerente orientate către protejarea peisajului şi dezvoltarea integrată a zonelor construite. Un aspect important va rămâne fără soluţii pe termen scurt: integrarea peisagistică a zonei industriale.

•

Impulsionată de dezvoltarea turismului, preocuparea privind patrimoniul cultural şi istoric va creşte în următorii ani. Este important însă ca aceste preocupări să fie strâns corelate cu celelalte politici de dezvoltare urbanistică.

•

Prin lipsa de investiţii în infrastructura rutieră a oraşului se vor menţine un consum mai ridicat de combustibil şi valori mai ridicate ale nivelului

Populaţia şi Sănătatea umană

Peisajul natural

Moştenirea culturală şi patrimoniul istoric

Transport durabil

Pagina 73


Aspecte de mediu relevante

Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării PUG

de zgomot şi emisiilor poluanţilor în atmosferă. Turism durabil

•

Există premizele unei creşteri lente a activităţilor de ecoturism precum şi a celor cu impact redus de mediu (mici pensiuni).

Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

•

Lipsa programelor de informare şi sensibilizare a populaţiei va face în continuare ca aceasta să fie în egală măsură expusă direct riscurilor legate de poluare, dar şi să reprezinte un factor important de presiune asupra mediului înconjurător.

Alternativa „0” nu poate fi considerată o alternativă realistă datorită faptului că reactualizarea PUG este o cerinţă legislativă. Analiza efectuată ne permite însă să identificam acele aspecte care necesită a fi tratate în cadrul noii propuneri de PUG: o mai bună concentrare a eforturilor şi exprimarea unei viziuni unitare la nivelul oraşului este necesară pentru maximizarea eforturilor de reducere a externalităţilor de mediu şi totodată de conservare a elementelor naturale valoaroase ca fundament principal în dezvoltarea durabilă a oraşului (ex: protecţia ariilor naturale este esenţială pentru dezvoltarea turismului şi mai ales a ecoturismului). Considerarea rezultatelor evaluării de mediu va permite o mai bună adresare faţă de nevoile de protejare a mediului înconjurător şi o îmbunătăţire a efectelor pozitive în urma implementării planului.

Pagina 74


5

5

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV

Scara la care se face evaluarea PUG Oraşul Râşnov judeţul Braşov este una locală. Analiza obiectivelor şi a măsurilor propuse nu a dus la identificarea unor situaţii de afectare semnificativă a componentelor de mediu (vezi capitolul 8). Facem însă precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiţii în activităţi cu impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002) se vor realiza studii de evaluare a impactului asupra mediului. Numai aceste evaluări vor fi în măsură să identifice, la o scară spaţio-temporală adecvată şi pentru proiecte concrete, caracteristicile de mediu ce pot fi afectate semnificativ. Următoarele aspecte trebuie luate în considerare atunci când se analizează oportunitatea realizării unor proiecte ce ar putea avea efecte negative: •

Este important ca decizia privind executarea unor astfel de lucrări să se ia numai după realizarea unor studii detaliate privind impactul pe termen lung şi la distanţă al proiectelor asupra ecosistemelor naturale;

•

Orice analiză (tehnică, economică, de impact) trebuie să ia in calcul mai multe alternative. Alternativa prioritară trebuie considerată cea care permite atingerea scopului propus cu cele mai mici costuri de mediu;

•

O analiză cost beneficiu corectă (parte integrantă a unui studiu de fezabilitate) va trebui să ia în considerare măsuri adecvate de reducere şi compensare a efectelor pe măsura impactului generat, inclusiv refacerea integrală (structurală şi funcţională) a sistemelor ecologice afectate.

Pagina 75


6

6 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV

În capitolul 4.1 al prezentei lucrări a fost prezentată analiza efectuată asupra stării actuale a mediului la nivelul teritoriului Oraşului Râşnov. În acest capitol au fost selectate principalele probleme de mediu cu relevanţă directă pentru PUG Oraşul Râşnov. Tabel nr. 6-1 Probleme de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov Aspecte de mediu

Aer

Probleme de mediu

• Pe teritoriul oraşului nu există surse importante de poluare a atmosferei, indicatorii monitorizaţi la nivelul anului 2008 au indicat încadrarea acestora în limitele prevăzute de Ordinul 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Sursele existente sunt legate de sursele mobile, încălzirea individuală şi agricultură. • Capacitatea insuficientă a sistemului centralizat de canalizare la nivelul oraşului şi lipsa unei staţii de epurare;

Apă

• Încadrarea calităţii apei Râului Bârsa în clasa slabă de calitate din punct de vedere a stării ecologice. • Încadrarea a 59% dintre apele de pe suprafaţa oraşului în clasa de calitate moderată din punct de vedere a stării ecologice.

Sol

• Utilizarea unor practici agricole necorespunzătoare ce contribuie la degradarea solurilor; • Depozitarea necontrolată a deşeurilor (cu răspândire destul de restrânsă

însă).

Modificări climatice

• Teritoriul analizat are contribuţii nesemnificative la inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră şi totodată un potenţial ridicat pentru sechestrarea acestora (pădurile). Pe termen mediu (5 – 10 ani), este necesară realizarea unei evaluări privind cele mai bune opţiuni de intervenţie pentru limitarea efectelor asociate modificărilor climatice (în principal creşterea riscurilor la inundaţii şi aridizarea). • Existenţa activităţilor antropice care influenţează starea de conservare şi managementul ariilor protejate existente la nivelul oraşului Râşnov.

Biodiversitate

• Spaţiile verzi existente în intravilanul oraşului corespund unei valori de peste 26,5 m2/cap locuitor, valoare superioară cerinţelor exprimate în OUG 195/2005.

Pagina 76


Aspecte de mediu

Probleme de mediu

Managementul riscurilor de mediu

• Pe teritoriul Oraşului Râşnov nu există zone vulnerabile la inundaţii şi la alunecări de teren.

Conservarea /utilizarea eficientă a resurselor naturale

• În prezent pe teritoriul oraşului utilizarea surselor de energie regenerabilă este redusă.

Populaţia şi Sănătatea Umană

• Nefinalizarea lucrărilor de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare la nivelul oraşului şi a staţiei de epurare

Peisajul natural

• Existenţa structurilor construite aparţinând fostelor activităţi industriale precum şi extinderea zonelor locuite.

Moştenirea culturală şi patrimoniul istoric

• La nivelul teritoriului oraşului există o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional Acest patrimoniu necesită însă investiţii pentru conservare şi punere în valoare (în principal fortificaţiile şi casele vechi săseşti).

Transport durabil

Turism durabil Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

• Lipsa transportului în comun şi a facilităţilor pentru transportul turiştilor cu mijloace nepoluante. • Existenţa unor zone cu probleme de poluare fonică în apropierea căii ferate şi a drumului naţional DN73. • Lipsa infrastructurii şi a facilităţilor necesare dezvoltării ecoturismului; •

Lipsa punctelor de informare dedicate ariilor naturale protejate din oraş;

•

Lipsa monitorizării şi informării continue a cetăţenilor privind calitatea mediului.

Pagina 77


7

7 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG ORAŞUL RÂŞNOV

Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov au fost selectate şi analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de: •

Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004;

•

Problemele de mediu relevante pentru PUG Oraşul Râşnov (vezi capitolul 6), rezultate în urma analizării stării actuale a mediului;

•

Obiectivele şi măsurile propuse prin PUG Oraşul Râşnov;

•

Obiectivele naţionale şi regionale de mediu pentru perioada 2007 – 2012.

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză a documentelor de referinţă locale, judeţene, regionale şi naţionale. Obiectivele relevante de mediu au fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru SEA pentru PUG Oraşul Râşnov. Forma finală a acestor obiective este prezentată în Tabelul nr. 7-1. Tabel nr. 7-1 Aspecte de mediu şi obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de lucru a PUG Oraşul Râşnov Aspecte de mediu Obiective relevante Aer

O.R.1 Îmbunătăţirea/menţinerea calităţii aerului.

Apă

O.R.2 Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane.

Sol

O.R.3 Îmbunătăţirea calităţii solului şi limitarea degradării suprafeţelor de sol.

Modificări climatice Biodiversitate Managementul riscurilor de mediu Conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale Populaţia şi Sănătatea umană Peisajul natural

O.R.4 Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. O.R.5 Menţinerea unei stări bune de conservare a ariilor naturale protejate. O.R.6 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună. O.R.7 Reducerea efectelor asociate manifestării unor riscuri de mediu. O.R.8 Exploatarea resurselor regenerabile în limita capacităţii lor de suport. O.R.9 Reducerea generării deşeurilor, creşterea gradului de colectare a deşeurilor, creşterea gradului de valorificare a deşeurilor. O.R.10 Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rezidente. O.R.11 Asigurarea protecţiei peisajului natural şi reabilitarea zonelor degradate.

Pagina 78


Aspecte de mediu Moştenirea culturală şi patrimoniul istoric Turism durabil Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

Obiective relevante

O.R.12 Conservarea patrimoniului cultural şi a monumentelor istorice. O.R.13 Promovarea formelor de turism durabil. O.R.14 Îmbunătăţirea comportamentului faţă de mediul înconjurător prin informarea şi educarea publicului.

Pagina 79


8 8.1

8 POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

METODOLOGIA DE EVALUARE

În conformitate cu prevederile articolului 14 din HG 1076/2004, în cadrul grupului de lucru SEA au fost analizate diferite posibilităţi de evaluare a PUG Oraşul Râşnov cu privire la domeniul şi nivelul de detaliu al informaţiilor ce trebuie incluse în raportul de mediu. Evaluarea PUG Oraşul Râşnov s-a realizat apoi la nivelul celor 63 de măsuri stabilite pentru implementare în cadrul Planului, acesta fiind considerat nivelul optim de sinteză şi deopotrivă de detaliere al acestuia. Evaluarea de mediu s-a realizat prin analizarea modului în care aceste măsuri contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante. Determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului s-a realizat ţinând cont de criteriile prezentate în Anexa nr. 1 a HG 1076/2004. Pentru evaluare a fost utilizat sistemul de notare prezentat în continuare. Tabel nr. 8-1 Scala de cuantificare a efectelor generate de punerea în aplicare a măsurilor PUG Râşnov asupra obiectivelor de mediu relevante Valoarea Justificare +3 Efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant +2 Efect pozitiv direct asupra obiectivului de mediu relevant +1 Efect pozitiv indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant 0 Niciun efect / efectul nu poate fi evaluat -1 Efect negativ indirect/redus asupra obiectivului de mediu relevant -2 Efect negativ direct asupra obiectivului de mediu relevant -3 Efect negativ semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant

Pentru evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov, conform „Ghidului generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, a fost realizată testarea compatibilităţii obiectivelor planului între ele, precum şi cu obiectivele relevante de mediu. Scopul acestei evaluări este acela de identificare a sinergiilor posibile precum şi a neconcordanţelor dintre cele două seturi de obiective (ale planului şi ale evaluării SEA). 8.2

EVALUAREA OBIECTIVELOR PUG ORAŞUL RÂŞNOV

Evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov s-a realizat matricial, rezultatele fiind prezentate în tabelele 8-2 şi 8-3. În cadrul matricilor au fost identificate compatibilităţile astfel: „+” dacă obiectivele sunt compatibile, „x” dacă obiectivele nu sunt compatibile, „-” dacă nu a fost identificată nicio legătură între cele două obiective analizate. Atunci când compatibilitatea s-a

Pagina 80


considerat că depinde de anumite prezumţii, s-a utilizat simbolul „?”. De asemenea, a fost considerat simbolul „=” în cazul în care obiectivele sunt identice sau aproape identice. Evaluarea obiectivelor PUG Oraşul Râşnov indică faptul că majoritatea obiectivelor formulate sunt compatibile (46%). Nu au fost identificate incompatibilităţi şi nici obiective care sunt aproape identice. În 27% dintre cazuri nu au putut fi stabilite relaţii clare, compatibilitatea depinzând de anumite prezumţii. De asemenea nu au fost identificate legături între obiectivele planului în 27% din cazuri.

Figura nr. 8-1 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov

În ceea ce priveşte evaluarea compatibilităţii între obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de mediu, 19% dintre obiectivele planului au fost considerate a fi compatibile cu obiectivele SEA. Au fost identificate incompatibilităţi între obiectivele planului şi obiectivele de mediu în proporţie de 1%. Pentru un procent de 52% din obiective nu au putut fi identificate în mod clar relaţii de compatibilitate sau incompatibilitate cu obiectivele de mediu. 0% 19% 1%

Compatibilitate Incompatibilitate Nu exista o legatura

52%

Depinde de prezumtii 28%

Aproape identice

Figura nr. 8-2 Evaluarea compatibilităţii dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de mediu

Pagina 81


Tabel nr. 8-2 Compatibilităţile reciproce între obiectivele PUG Oraşul Râşnov

O.S.1 O.S.2 + O.S.2 O.S.3 + + O.S.3 O.S.4 + + O.S.4 O.S.5 + + ? + O.S.5 O.S.6 + + + + O.S.7 + + ? + + O.S.8 + + ? + ? O.S.9 ? + + ? O.S.10 + ? + O.S.11 + + ? O.S.12 + + ? +

O.S.6 ? O.S.7 ? ? O.S.8 ? ? O.S.9 O.S.10 ? O.S.11 ? ? + + ? O.S.12

Tabel nr. 8-3 Compatibilităţile dintre obiectivele PUG Oraşul Râşnov şi obiectivele relevante de mediu

O.R.1 O.R.2 O.R.3 O.R.4 O.R.5 O.R.6 O.R.7 O.R.8 O.R.9 O.R.10 O.R.11 O.R.12 O.R.13 O.R.14

O.S.1 O.S.2 O.S.3 O.S.4 O.S.5 O.S.6 O.S.7 O.S.8 O.S.9 O.S.10 O.S.11 O.S.12 ? ? x + ? ? ? ? x + + + + + ? ? ? ? +/? ? + + + + ? ? ? ? ? x/? + + ? ? ? ? x/? ? ? ? ? + ? ? ? ? x/? ? ? ? ? + ? ? ? ? +/? + + + + ? ? ? ? x/? ? ? ? ? + ? ? + + ? ? ? + +/? ? + ? + + + ? ? ? ? +/ ? x/? ? ? +/? + ? ? ? +/ ? ? ? ? + + ? ? ? ? +/ ? +/? ? + + + ? ? ? ? ? ? ?

Pagina 82


8.3

CUANTIFICAREA EFECTELOR PUG ORAŞUL RÂŞNOV

ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE IMPLEMENTAREA

Importanţă deosebită pentru evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov o prezintă bilanţul teritorial între modul actual de folosinţă al terenului şi cel ce va rezulta prin implementarea planului. O analiză facilă a bilanţului teritorial al intravilanului se poate face pe baza reprezentării grafice din Figura nr. 8-3, realizată pe baza datelor din tabelul nr. 3-2. Astfel, se constată faptul că PUG Oraşul Râşnov propune: •

Scăderea suprafeţei extravilanului oraşului cu 587,20 ha şi trecerea acestei suprafeţe în intravilan;

•

Creşterea de cca. 1,5 ori a suprafeţei zonei de locuinţe şi funcţiuni complementare;

•

Scăderea cu aproximativ 26 ha (dintr-un total de aproximativ 33 ha) a suprafeţei zonei de unităţi agro-zootehnice

•

Creşterea suprafeţei zonei de spaţii verzi din intravilan de cca. 2 ori;

•

Creşterea suprafeţei zonei de căi de comunicaţii şi transport cu cca. 16 ha;

•

Introducerea unei noi categorii funcţionale – Zone mixte cu 2 subzone (M1 instituţii publice, servicii şi locuinţe şi M2 mica industrie, depozite şi prestări servicii) ce sunt rezultatul propunerilor de transformare prin conversii funcţionale a zonelor industriale şi agrozootehnice nefuncţionale situate în intravilanul oraşului;

•

Creşterea suprafeţelor zonei de activităţi sportive, loisir şi agrement de aproximativ 2,3 ori;

•

Scăderea zonei cu destinaţie specială (ce cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi legislaţiei specifice în vigoare) cu aproximativ 15 ha.

•

Uşoare creşteri ale suprafeţelor zonelor de ape, Altele (cantoane căi ferate, Cumidava);

În figura nr. 8-4 este prezentată situaţia propusă a suprafeţelor din extravilanul oraşului Râşnov, pe categosii de folosinţă, precum şi suprafaţa ocupată de intravilan din totalul administrativ. Suprafeţele cele mai întinse vor fi ocupate de către păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră (48,3% din totalul administrativ), respectiv păşuni-fâneţe (25,5% din totalul administrativ).

Pagina 83


Figura nr. 8-3 Bilanţul suprafeţelor din intravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor zone funcţionale - situaţia actuală (PUG aprobat) şi cea viitoare propusă prin PUG

Pagina 84


Figura nr. 8-4 Suprafeţele din extravilanul oraşului Râşnov corespunzătoare diferitelor categorii de folosinţă - situaţia viitoare propusă prin PUG

8.4

EVALUAREA

MĂSURILOR ŞI A EFECTELOR DE MEDIU CUMULATIVE GENERATE DE

IMPLEMENTAREA

PUG ORAŞUL RÂŞNOV

ASUPRA

OBIECTIVELOR

DE

MEDIU

RELEVANTE

Rezultatele evaluării efectelor asupra obiectivelor relevante de mediu sunt prezentate tabelar, pentru fiecare dintre măsurile propuse prin PUG (prezentate în secţiunea 3.3, Tabelul nr. 3-3). Pentru economie de spaţiu titlul măsurilor şi obiectivelor relevante de mediu a fost codificat (vezi Capitolul 7 pentru prezentarea detaliată a obiectivelor relevante de mediu şi Capitolul 3 pentru măsurile propuse în cadrul PUG). Rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelul nr. 8-4. Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea măsurilor prevăzute în PUG Oraşul Râşnov s-a realizat prin însumarea notelor de evaluare acordate (note de evaluare pozitive şi negative pentru fiecare obiectiv de mediu relevant). Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată în Figurile nr. 8-5 şi 8-6. Observaţii şi concluzii ale acestei evaluări sunt prezentate în continuare. Efecte negative 12%

Efecte pozitive 88%

Figura nr. 8-5 Ponderea potenţialelor efecte generate de implementarea PUG Oraşul Râşnov

Analiza rezultatelor ne permite în primul rând să identificăm faptul că implementarea planului are un caracter preponderent pozitiv (ponderea efectelor negative este de cca. 12%).

Pagina 85


Tabel nr. 8-4 Evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea măsurilor propuse în PUG Oraşul Râşnov Obiective relevante de mediu Măsuri

O.R.1 Aer

O.R.2 Apă

O.R.3 Limitare poluare sol

O.R.4 Schimbari climatice

O.R.6 Stare bună conservare AP

O.R.7 Conservare habitate, floră faună

O.R.8 Managementul riscurilor de mediu

O.R.9 Resurse regenrabile

O.R.10 Valorificarea deşeurilor

O.R.11 Populaţia şi Sănătatea umană

O.R.12 Peisajul natural

O.R.13 Moştenirea culturală şi patrimoniul istoric

O.R.14 Turism durabil

O.R.15 Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu

M.1

1

2

3

0

0

1

3

0

0

1

2

1

1

0

M.2

1

1

3

1

0

0

3

0

0

1

2

1

1

0

M.3

0

1

3

0

0

0

2

0

1

1

1

1

1

0

M.4

-1

-1

-1

-1

0

0

0

0

1

1

0

0

1

0

M.5

1

1

1

1

0

0

0

0

1

1

2

0

1

0

M.6

1

1

1

-1

0

0

1

0

0

1

0

0

1

0

M.7

0

1

1

1

0

0

1

0

1

1

1

1

1

0

M.8

0

1

-1

0

0

0

0

0

0

1

0

0

1

0

M.9

0

1

1

0

0

0

1

0

0

1

0

0

1

0

M.10

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

3

1

M.11

0

0

-1

0

-1

0

0

0

0

1

0

0

2

0

M.12

1

1

1

0

0

0

1

0

0

1

2

1

1

0

M.13

1

1

1

1

0

0

1

0

0

1

1

0

1

0

M.14

0

0

-1

0

0

-1

0

1

0

1

-1

0

1

0

M.15

1

1

1

1

0

0

1

0

0

1

1

0

1

1

M.16

0

0

0

0

1

1

0

1

0

1

1

0

2

0

M.17

1

1

1

1

0

0

1

0

0

1

1

0

1

0

M.18

0

0

0

0

0

0

0

1

0

1

0

0

0

0

M.19

-1

-1

-1

-1

0

0

0

0

0

1

-1

0

0

0

M.20

-1

-1

-1

-1

0

0

0

0

0

1

-1

-1

1

0

M.21

-1

-1

1

-1

0

0

0

0

0

1

-1

1

1

0

Pagina 86

Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov RAPORT DE MEDIU_Rev01 Obiective relevante de mediu Măsuri

O.R.1 Aer

O.R.2 Apă













M.22

-1

0

1

-1

0

0

0

0

0

1

-1

0

0

0

M.23

1

1

1

1

0

0

0

0

0

1

0

1

1

0

M.24

1

0

1

1

0

0

0

0

0

1

1

1

1

0

M.25

-1

-1

-1

-1

0

0

0

1

0

1

0

0

1

0

M.26

-1

-1

-1

-1

0

0

0

0

0

1

0

-1

1

0

M.27

-1

-1

1

-1

0

0

0

0

0

1

1

1

1

0

M.28

1

1

1

1

0

0

0

0

0

1

1

1

1

0

M.29

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

1

0

M.30

1

1

1

1

0

0

0

1

0

1

1

1

1

0

M.31

0

2

1

0

0

0

2

0

0

1

1

1

0

0

M.32

0

2

1

0

0

0

2

0

0

1

1

1

2

0

M.33

1

1

1

0

0

0

0

1

0

2

0

0

0

0

M.34

0

1

1

0

0

0

0

1

0

2

0

0

1

0

M.35

1

1

1

0

0

0

0

0

0

1

1

0

1

0

M.36

1

0

0

1

0

0

0

1

0

1

0

0

1

0

M.37

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.38

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.39

0

0

-1

0

0

0

0

0

0

1

1

0

0

0

M.40

1

0

1

0

0

0

0

0

1

1

2

2

1

0

M.41

0

0

1

0

0

0

0

0

0

0

2

2

1

0

M.42

0

0

1

0

0

0

0

0

1

1

2

2

1

0

M.43

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

1

1

2

0

Pagina 87

Plan Urbanistic General – Oraşul Râşnov RAPORT DE MEDIU_Rev01 Obiective relevante de mediu Măsuri

O.R.1 Aer

O.R.2 Apă













M.44

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

1

1

0

M.45

1

0

1

1

0

0

0

1

0

1

1

1

1

0

M.46

1

1

1

0

0

0

0

0

0

1

1

0

0

0

M.47

0

0

2

0

0

0

0

0

0

1

1

0

0

0

M.48

2

0

1

2

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

M.49

0

1

1

0

0

0

2

0

0

0

1

0

0

0

M.50

1

0

1

1

0

0

0

0

0

1

1

0

0

0

M.51

1

1

1

0

0

0

0

0

2

1

0

0

0

1

M.52

2

0

1

1

0

0

0

0

0

1

1

0

0

0

M.53

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.54

0

0

0

0

0

0

0

0

0

2

0

0

0

0

M.55

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.56

0

0

0

0

0

0

0

1

0

1

0

0

1

0

M.57

0

0

0

0

0

0

0

1

0

1

0

0

2

0

M.58

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.59

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.60

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.61

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.62

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

M.63

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

Pagina 88


-20

-10

Aer OR1 Apa OR2 Sol OR3 Reducere GES OR4 Stare buna conservare AP OR5 Conservare habitare, flora, fauna OR6 reducere riscuri de mediu OR7 Exploatare resurse durabil OR8 Reducere deseuri OR9 Imbunatatire conditii de viata OR10 Protectie peisaj natural OR11 Conservare patrimoniu OR12 Turism durabil OR13 Informare cetateni OR14 Efecte negative

0

10

20

30

40

50

60

70

Efecte pozitive

Figura nr. 8-6 Rezultatele evaluării cumulative ale implementării PUG Oraşul Râşnov (sunt prezentate potenţialele efecte negative şi pozitive asupra obiectivelor relevante de mediu – obiectivele SEA)

Principalele contribuţii ale planului au fost identificate în raport cu obiectivele relevante de mediu privind Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rezidente (O.R.10) şi Promovarea formelor de turism durabil. (O.R.13). De asemenea contribuţii importante apar şi în cazul obiectivelor relevante de mediu ce vizează Îmbunătăţirea calităţii solului şi limitarea degradării suprafeţelor de sol (O.R.3), Asigurarea protecţiei peisajului natural şi reabilitarea zonelor degradate (O.R.11) şi Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane (O.R.2). În cazul obiectivele de mediu O.R.1, O.R.2, O.R..3, O.R.4, O.R.5, O.R.6, O.R.11 şi O.R.12 au fost identificate şi potenţiale efecte negative, însă în toate cazurile ponderea efectelor pozitive este mai mare decât cea a potenţialelor efecte negative. PUG Oraşul Râşnov aduce contribuţii pentru toate obiectivele de mediu propuse.

Pagina 89


9 9.1

9 EVALUAREA ADECVATĂ A EFECTELOR POTENŢIALE ALE IMPLEMENTĂRII PNMBD ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

INTRODUCERE

Pentru a îndeplini cerinţele Directivelor Păsări şi Habitate, România a desemnat iniţial 273 Situri de Importanţă Comunitară şi 108 Situri de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate prin Ordinul de Ministru nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În cursul anului 2011, aceste acte normative au suferit modificări, în prezent fiind desemnate la nivelul României: •

383 SCI-uri, aprobate prin Ordinul 2387/2011;

•

148 SPA-uri, aprobate prin HG 971/2011.

Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 în România reprezintă 32,91% din suprafaţa ţării. SCIurile reprezintă 17,41% din suprafaţa ţării, iar SPA-urile 15,49% din suprafaţa ţării. La nivelul unităţii administrative Râşnov se regăsesc 2 situri Natura 2000 de importanţă comunitară (SCI-uri): ROSCI0013 Bucegi şi ROSCI0207 Postăvarul. Realizând o cuantificare putem afirma că: •

la nivelul oraşului Râşnov se regăseşte un procent de 0,076% din suprafaţa totală ocupată de SCI-uri la nivelul ţării;

•

din suprafaţa totală a ROSCI0013 Bucegi, 7,51% se află pe teritoriul oraşului (figura 9.1);

•

din suprafaţa totală ocupată de ROSCI0207 Postăvarul, 18,59% se regăseşte la nivelul oraşului Râşnov (figura 9.1);

•

din suprafaţa ocupată de ROSCI0013 în judeţul Braşov, 21% se regăseşte pe teritoriul oraşului Râşnov;

•

din suprafaţa totală a UAT Râşnov, 19,24% este ocupată de ROSCI0013 Bucegi, iar 1,60% de ROSCI0207 Postăvarul.

Tabel nr. 9-1 Siturile Natura 2000 identificate la nivelul oraşului Râşnov şi suprafeţele ocupate de acestea

Nume sit Natura 2000 identificat la nivelul UAT Râşnov ROSCI0013 Bucegi ROSCI0207 Postăvarul

Suprafaţa totală (ha)

Suprafaţa în UAT Râşnov (ha)

38786,67 1302,94

2914,42 242,23

Pagina 90


Suprafaţa în alte UAT-uri (ha)

ROSCI0207 Postavarul

Suprafaţa în UAT Râşnov (ha)

1060,71

ROSCI0013 Bucegi

242,23

35872,25

0%

20%

40%

2914,42

60%

80%

100%

Figura nr. 9-1 Suprafeţele ocupate de siturile Natura 2000 în cadrul oraşului Râşnov din suprafaţa totală a fiecărui sit identificat

9.2

INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR POSIBIL A FI AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PUG ORAŞUL RÂŞNOV

9.2.1

ROSCI0013 BUCEGI

Situl Natura 2000 ROSCI0013 Bucegi este localizat la intersecţia meridianului 25º 30’ 40’’ longitudine E cu paralela 45º 22’ 52’’ latitudine N. Suprafaţa totală a sitului este de 38.787 ha, altitudinea medie este de 1452 m, cu un minim de 655 m şi un maxim de 2514 m. Se regăşeşte în Regiunea biogeografică Alpină şi pe teritoriul următoarelor judeţe, respectiv UAT-uri: •

Braşov (23%): Moeciu de Sus, Râşnov, Bran, Predeal;

•

Prahova (34%): Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic;

•

Damboviţa (43%): Moroieni.

În oraşul Râşnov se regăseşte o suprafaţă de 2914,42 ha, reprezentând 7,51% din suprafaţa totală a sitului ROSCI0013 Bucegi. În ceea ce priveşte tipurile de habitate şi specii menţionate în anexa I, respectiv anexa II a Directivei 92/43/CEE, ce au fost identificate pe teritoriul sitului, conform Formularului standard Natura 2000, cele mai reprezentative ca număr sunt tipurile de habitate (24), urmate de numărul de specii de nevertebrate (12 specii). Pe teritoriul sitului a fost identificată o singură specie de peşti menţionată în Anexa II a Directivei 92/43/CEE (figura 9-2). Pagina 91


8

Specii de plante Anexa II Directiva 92/43/CEE

12

Specii de nevertebrate Anexa II Directiva 92/43/CEE 1

Specii de peşti Anexa II Directiva 92/43/CEE Specii amfibieni şi reptile Anexa II Directiva 92/43/CEE

2 5

Specii mamifere Anexa II Directiva 92/43/CEE

24

Habitate Anexa I Directiva 92/43/CEE 0

5

10

15

20

25

Figura nr. 9-2 Numărul de habitate şi specii menţionate în anexele I şi II a Directivei 92/43/CEE identificate pe teritoriul sitului ROSCI 0013 Bucegi (conform Formularului standard Natura 2000)

Din punct de vedere al habitatelor menţionate în Anexa I Directiva 92/43/CEE ce au fost identificate la nivelul ROSCI0013 Bucegi, cea mai mare suprafaţă la nivelul întregului sit este ocupată de habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) – 22,4%, urmată de habitatul 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 11%, respectiv 6520 Fâneţe montane – 10%. Cele mai mici suprafeţe sunt ocupate de habitatele 6110*, 6230*, 6170, 7140, 4080, 3230, 8210, 8110, 8120 (figura 9-3).

Pagina 92


4060 Tufărişuri alpine şi boreale

0.01 0.1

0.01

4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi

0.1

0.1

1,7%

0.1

0,1%

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase 0.02 0.1

5%

1 2%

5%

0.01

11%

1

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 6520 Fâneţe montane 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

0,5%

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 10%

3%

9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

2,6%

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat) 5% 6,6%

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotiţuri şi ravene 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

22,4%

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 8160 * Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani) 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

Figura nr. 9-3 Habitatele identificate pe teritoriul sitului ROSCI0013 Bucegi şi suprafaţa acestora pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura

2000)

Pagina 93


Evaluarea globală a valorii sitului din punct devedere al conservării tipului de habitat natural indică pentru situl analizat o evaluare globală majoritar bună (75% dintre habitate), iar doar 20,8% o evaluare globală excelentă. Stadiul lor de conservare este excelent în proporţie de 33,3%, restul habitatelor având un stadiu de conservare bun. Din punct de vedere al suprafeţei relative acoperite (suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional), 54,1% sunt semnificative, 29,1% prezintă o suprafaţă relativă bună iar 12,5% o supravaţă relativă excelentă (figura 9-4). Gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului încadrează 54,1% dintre habitatele identificate într-un grad bun de reprezentativitate, doar 33,3% fiind ecelent reprezentative. Habitatul 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane este singurul habitat prezent în situl ROSCI0013 Bucegi într-o proporţie nesemnificativă (tabel 9-2). % 120.00 100.00

4,1% 8,3%

Nesemnificativa

80.00

Semnificativa 54,1%

60.00

54,1%

Buna

62,5% 75%

Excelenta

40.00 29,1% 20.00

33,3%

33,3% 20,8%

12,5%

0.00 Reprezentativitate

Suprafaţă relativă Stadiul de conservare Evaluare globală

Figura nr. 9-4 Evaluarea sitului ROSCI0013 Bucegi în ceea ce priveşte habitatele identificate pe teritoriul sitului (conform Formularului standard Natura 2000)

Tabel nr. 9-2 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0013 Bucegi şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Nr. Suprafaţă Stadiul de Evaluare Denumire habitat Reprezentativitate crt. relativă conservare globală 1 4060 Tufărişuri alpine şi boreale B B B B 4070 * Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron 2 A A A A myrtifolium 6110 * Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti 3 A B A A bazifite din Alysso-Sedion albi 4

6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine

B

B

B

B

5

6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

B

C

B

B

Pagina 94


Nr. crt. 6 7 8

Denumire habitat 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 6520 Fâneţe montane 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

Reprezentativitate

Suprafaţă relativă

Stadiul de conservare

Evaluare globală

B

C

B

B

B

B

B

B

C

C

A

B

9

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

A

C

A

A

10

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

A

C

A

A

A

A

A

A

B

C

B

B

B

C

B

B

B

C

B

B

B

C

B

B

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat) 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotiţuri şi ravene

B

C

B

B

A

C

B

B

A

B

A

B

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

B

A

B

B

C

C

B

B

B

B

B

B

B

C

B

B

A

B

A

B

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 8160 * Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani) 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

D

La nivelul sitului au fost identificate 5 specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, dintre care pentru 3 specii nu există date numerice despre populaţiile acestora, fiind indicate doar prezenţa lor, o specie a fost identificată ca fiin rară (Lynx lynx) iar o specie comună (Ursus arctos) (tabel 9-3). În raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional, la nivelul sitului mărimea şi densitatea populaţiilor speciilor de mamifere identificate este sub 2%

Pagina 95


pentru fiecare specie în parte. Gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile identificate este bun pentru toate speciile de mamifere de interes comunitar identificate la nivelul sitului, ceea ce înseamnă fie că habitatele prezintă elemente bine conservate, indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, fie prezintă elemente în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut. Speciile de mamifere identificate prezintă populaţii neizolate dar la limita ariei de distribuţie (din punct de vedere al gradului de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală) şi o evaluare globală bună a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. Tabel nr. 9-3 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE identificate în interiorul sitului ROSCI0013 Bucegi Cod

Specie

Populaţie: Rezidentă

Sit Pop.

Conservare

Izolare

Global

1354 Ursus arctos

Comună

15%

Excelentă

Populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă

Valoare bună Valoare bună Valoare excelentă

1381 Dicranum viride

Foarte rară

15≥p>2%

Bună


Valoare bună

1389 Meesia longiseta

Foarte rară

>15%

Bună


Valoare bună

Rară