RAPORT DE MEDIU LA P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL ...

Ing. Brăiescu Gheorghe EIM 04-0047/2006, Raport de mediu la P.U.Z.. ANSAMBLUL REZIDENTIAL PISCUL POPII- DUMBRĂVIŢA , JUD. BRAŞOV”

RAPORT DE MEDIU LA P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU ZONA PISCUL POPII - VLĂDENI COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV

Beneficiari: SC COMEDIL IMPEX SRL , MUNICIPIUL BRAŞOV STR. CODRUL COSMINULUI, NR. 16, BLOC. 404, SC. B, AP.14 JUD. BRAŞOV

EXECUTANT Ing. Brăiescu Gheorghe, Expert Evaluator de Mediu atestat nr. EIM-04-004/21.11.2006 MARTIE 2008

1 PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.pdffactory.com


CUPRINS: 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante. 2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PUZ 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ. 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUZ 5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru PUZ şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii PUZ 6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori. 7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier. 8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUZ 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute. 10. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUZ 11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.



RAPORTUL DE MEDIU LA P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU ZONA PISCUL POPII – VLĂDENI, COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV INFORMATII GENERALE TITULARUL PROIECTULUI: SC COMEDIL IMPEX SRL , MUNICIPIUL BRAŞOV, STR. CODRUL COSMINULUI, NR. 16, BLOC. 404, SC. B, AP.14, JUD. BRAŞOV AMPLASAMENT : ZONA PISCUL POPII – VLĂDENI, COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV PROIECTANT: SC PROIECT BRAŞOV SA, STR. IULIU MANIU, NR.43, MUNICIPIUL BRAŞOV, TEL. 0268/415 880 Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu Expert Evaluator de Mediu, atestat nr. EIM–04-004/2006. TG. MUREŞ, STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ TEL. 0744/805249, 0731/003377, [email protected]

FAX.

0265/311142,

Denumirea proiectului: PLAN URBANISTIC ZONAL, ZONA PISCUL POPII – VLĂDENI, COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante. Definitii si prevederi generale evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate; raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;



Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu. Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect



s-a dovedit o măsura destul de limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului. Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind SEA. Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de implementare a proiectului. În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru “ecologizarea” planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora, precum şi a şanselor de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune, furnizând legături intre procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă. Mai mult, cerinţele Directivei SEA trebuie interpretate astfel încât ONGurile de mediu din România şi societatea civilă să aibă o implicare efectivă în procesul de consultare .



Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia: Prezentul Raport de mediu vizează: - stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul elaborării PUZ „Ansamblul agroturistic si funcţiuni complementare”, Piscul Popii – Dumbrăviţa, jud. Braşov; - analiza contextului elaborării Proiectului PUZ analizat şi posibilele tendinţe viitoare în cazul în care PUZ- ul analizat nu este implementat; - identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice; - identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea obiectivelor; - propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare; - asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate; - informează factorii de decizie cu privire la documentul de programare şi posibilele impacturi ale acestuia; - notifică autorităţile relevante şi publicul general cu privire la forma finală a PUZ- analizat şi motivele adoptării acestuia. Evaluarea versiunii finale a PUZ – analizat s-a bazat pe următoarele etape: - Analiza principalelor probleme şi tendinţe de mediu din zona analizată a intravilanului comunei Dumbrăviţa, jud. Braşov. - Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe la nivel local. - Stabilirea obiectivelor de mediu relevante pentru PUZ- analizat. - Evaluarea părţii descriptive a PUZ– analizat dacă reflectă în mod corespunzător principalele probleme de mediu relevante pentru PUZ. - Propunerea unor indicatori de mediu pentru monitorizarea impacturilor de mediu ale implementării PUZ- analizat. - Propunerea criteriilor de mediu pentru selecţia proiectelor. - Compilarea versiunii finale a raportului de mediu. Planurile urbanistice, orientează aplicarea unor politici coerente în domeniul amenajării teritoriului şi a asigurării construirii acestuia în conformitate cu principiile de urbanism şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. Surse documentare pentru PUZ- ul analizat: - HG.456/1994, HG.354/1995, HG.70/1996, HG.507/1997, HG.6/1998, HG 1076 /2004. - Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUZ. - Proiect nr. 43576/2007 întocmit de SC „PROIECT BRAŞOV” SA .



Conţinutul regulamentului de urbanism referitor la utilizarea terenurilor şi a construcţiilor analizând proprietăţile din cadrul localităţii şi în teritoriu, tratează următoarele probleme: - stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; - zonificarea funcţională a terenurilor din localitate şi stabilirea regimului juridic al acestora, printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate; - stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; - stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; - potenţialul economic al localităţii; - organizarea circulaţiei şi a transporturilor; - echiparea tehnico-edilitară; - restabilirea, protecţia şi conservarea mediului; - condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiile de conformitate şi realizarea construcţiilor; - corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului; OBIECTIVUL PUZ – „Ansamblul agroturistic si funcţiuni complementare”, Piscul Popii – Dumbrăviţa, jud. Braşov; Conform temei de proiectare întocmită de beneficiar pe un teren proprietate particulară conform extraselor CF nr. 1965 şi 3500 Vlădeni în suprafaţă de 24,27 ha acesta doreşte realizarea unui ansamblu agroturistic cuprinzând case cu regim turistic, hotel, restaurant şi zonă de dotări sportive. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii pentru zona studiată Conform Planului de Urbanism General, terenul în studiu se află în intravilanul localităţii, alcătuind trupul "Zona de turism şi agrement Piscul Popii" – în suprafaţa totală de 43,00 ha din care pentru proiectul PUZ analizat sunt luate în calcul 24,27 ha aflate în proprietatea SC COMEDIL IMPEX SRL BRAŞOV. Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior P.U.Z. - PUG. Comuna Dumbrăviţa – pr. nr. 38007/2002 - PUZ – Zona Piscul Popii – Dumbrăviţa "Complex Agroturistic pr.nr.22/2001" Lista studiilor elaborate concomitent PUZ - Ridicare topografică – 2007 întocmită de SC Proiect Braşov SA - Studiu geotehnic întocmit de Proiect Hidro Geo Mărgărit aut.6152/92



Zona analizată se află în intravilanul comunei Dumbrăviţa, conform memoriului tehnic întocmit de SC PROIECT BRAŞOV SA, este un teren relativ plan, fără diferenţe de înălţime majore şi este utilizat drept fâneaţă. Poziţionarea zonei faţă de intravilanul localităţii Zona studiată este situată în partea de sud – vest la o distanţă de cca. 3,0 km de cea mai apropriată localitate componentă a comunei – satul Vlădeni şi la o distanţă de cca. 1,2 km. de DN 1 ( Braşov – Sibiu ). Analiza geotehnică Amplasamentul – terenul studiat se află în intravilanul comunei Dumbrăviţa jud. Braşov, accesul fiind asigurat de către drumul european E64 Braşov – Făgăraş – Sibiu şi un drum comunal lung de cca. 1,5 km. Date privind obiectivul proiectat În perimetrul cercetat urmează a fi executate o gamă variată de construcţii şi dotări, amplasamentele, regimul de înălţime şi structurile de rezistenţă urmând a fi stabilite ulterior predării studiului geotehnic, funcţie şi de constatările acestuia. Cadrul natural Date geologice Din punctul de vedere geologic perimetrul cercetat se înscrie în zona centrală a unităţii morfostructurale cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Depresiunea Vlădeni, aceasta reprezentând Munţii Perşani şi Munţii Făgăraş, străbătută de drumul european E64 care asigură legătura dintre Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Făgăraşului. Fundamentul geologic este constituit din roci cristaline, peste care se găsesc masive depuneri sedimentare placate la suprafaţa de coluvii şi deluvii cuaternare predominant reprezentate prin nisipuri prăfos argiloase, prafuri şi argile. Cercetările geologice în zonă au stabilit că aici nu se găsesc goluri subterane, zăcăminte de săruri solubile, cărbuni sau depuneri de mâl, turbă, etc. În concluzie, avem de a face cu un teren care asigură condiţii de fundare normale, având garanţia stabilităţii în timp a construcţiilor. Date geomorfologice În ansamblul său terenul reprezintă prelungirea spre est a versanţilor estici ai Munţilor Perşani constituind un teren în pantă ( 8 - 10° ). Stabilitatea terenului este absolut perfectă şi nu se pune sub nici o formă problema că prin lucrările de excavaţii ocazionate de executarea construcţiilor echilibrul litostatic să se modifice provocând alunecări, prăbuşiri, curgeri, etc. Nu este cazul ca prin lucrările de amenajări exterioare să fie prevăzute ziduri de sprijin. 8 PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.pdffactory.com


Date hidrologice Perimetrul cercetat nu este afectat de arteră hidrografică sau torent, este deci neinundabil. Un pârâu cu albia sinuoasă se găseşte pe latura sudică şi un altul pe latura nordică a perimetrului cercetat, debitul nesemnificativ al acestora creând bălţi locale. În albia pârâului de pe latura sudică a perimetrului cercetat beneficiarul urmăreşte realizarea unui luciu de apă, respectiv lac de agrement pentru rezidenţii ansamblului proiectat. În legătură cu intenţia beneficiarului de a realiza lacul menţionat facem constatarea că straturile de bază sunt slab permeabile deci, din acest punct de vedere obiectivul este realizabil. Circulaţia La nord şi vest zona analizată este delimitată de drumul de exploatare De 1231, la sud de pârâul Popii, la est de drumul de exploatare DE 1405 care leagă zona de DN 1 şi pârâul Popâlnica. Accesul carosabil se realizează din DE 1405 ( cu pornire din DN 1 ) care se desfăşoară pe direcţia sud – nord. Ocuparea terenurilor Zona analizată în cadrul PUZ reprezintă o suprafaţă de teren agricol, delimitată de funcţiuni existente ( ape şi drumuri ). Zonificarea actuală cuprinde: - teren liber neconstruit - cursuri de apă - drumuri de exploatare - zonă verde neamenajată ( lângă cursuri de apă ) Disfuncţionalităţi Se constată lipsa reţelelor edilitare şi necesitatea modernizării drumului de exploatare care leagă zona de DN 1 ( drum naţional ). proprietăţile asupra terenurilor Conform schiţei de dezmembrare şi a extraselor CF furnizate de beneficiar situaţia juridică se prezintă astfel: - terenuri proprietate particulară aparţinând persoanelor fizice şi juridice - terenuri proprietate publică de interes local ( drumuri şi ape ) Echiparea edilitară Reţele tehnico – edilitare Gospodărirea apelor Zona Dumbrăviţa – Vlădeni se caracterizează printr-o slabă reţea hidrografică. De la Vlădeni la Dumbrăviţa curge pârâul Homorod cu un debit mediu de cca. 50 l/s. La ploi torenţiale s-au format debite mari de 2 – 300 l/s care au produs inundaţii în localităţile Vlădeni şi Dumbrăviţa. Amplasamentul studiat se află pe pârâul Popii , afluent al pârâului Homorod. Pârâul Popii are un debit mediu de cca. 5 l/s, are un traseu



sinuos, cu pantă mică, pe teren argilos, producându-se băltiri, cu vegetaţie de mlaştină. În această zonă nu au loc inundaţii, alunecări de teren sau alte fenomene hidrogeologice periculoase. Terenul este format din straturi de nisip prăfos argilos pe adâncimi de peste 6 m, staturi care nu asigură acumularea unor rezerve de apă subterană la adâncime de 5 – 60 m. În aval de localitatea Dumbrăviţa există un lac cu suprafaţă de cca. 10 ha care este utilizat pentru pescuit şi agrement. Alimentare cu apă Localitatea Dumbrăviţa are în prezent reţele de distribuţie a apei potabile pe majoritatea străzilor existente, investiţie realizată în anii 1993. Alimentarea cu apă se asigură dintr-un foraj de cca. 50 m adâncime, cu un debit care nu face faţă necesităţilor. Pentru suplimentarea debitului de apă necesar s-a executat o captare de izvor în pădurea de la sud de Vlădeni şi conductă de aducţiune până la rezervorul de apă V = 200 mc existent la Dumbrăviţa. Izvorul are o capacitate de cca. 7 l/s. Localitatea Vlădeni nu are un sistem centralizat de alimentare cu apă. Există izvoare de capacităţi reduse la care sunt racordate clădirile existente. Canalizare Localităţile Dumbrăviţa şi Vlădeni nu au un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere sau pluviale. Există un proiect de canalizare a apelor uzate menajere ( studiu de fezabilitate ) întocmit încă din anul 1995 cu prevederea unei staţii de epurare în aval de lacul existent, cu deversarea apelor epurate în pârâul Homorod. În anii 2004 s-a întocmit un studiu pentru realizarea unui sistem zonal de canalizare – epurare cu realizarea staţiei de epurare în localitatea Feldioara şi reţele de canalizare pe traseul Vlădeni – Dumbrăviţa – Satu Nou – Feldioara, cu fonduri de la Uniunea Europeană pe capitolul Protecţia mediului. Apele pluviale sunt evacuate prin rigolele străzilor. Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale. Localitatea Dumbrăviţa are un sistem propriu de distribuţie a gazelor naturale racordat la o conductă magistrală care trece pe traseul Codlea – Vlădeni – Perşani. Reţele electrice În zona Drumului Naţional există o linie aeriană de înaltă tensiune ce face parte din sistemul naţional de energie electrică şi care poate alimenta şi obiectivele proiectate. Telecomunicaţii De-a lungul Drumului Naţional existe cabluri telefonice interurbane de importanţă majoră şi un cablu de fibră optică instalate în săpătură, neprotejate.



Probleme de mediu În zonă nu există surse de poluare care să afecteze factorii de mediu ( apa, aer, sol, subsol ) şi nu este afectată de riscuri naturale ( posibilitate de inundaţii, alunecări de teren ). Opţiuni ale beneficiarului Se doreşte realizarea unui complex turistic alcătuit din zonă hotelieră, zonă de sport, zonă de cazare în sistem de vile, centru cu funcţiuni multiple. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ Studiile urbanistice întocmite sunt PATJ Ţara Bârsei şi PUG comuna Dumbrăviţa, evidenţiază că teritoriul comunei are zone de interes turistic insuficient valorificate. Realizarea autostrăzii Bucureşti – Sibiu care traversează teritoriul comunal în partea de sud creează posibilitatea dezvoltării unor zone de interes turistic. Zona în analiză se află la cca. 750 m de această autostradă. Concluzii ale studiilor de fundamentare Conform studiilor preliminare întocmirii documentaţiei PUZ, ridicare topografică şi studiu geotehnic, precum şi a documentaţiei de PUZ întocmită anterior în zonă se pot realiza obiectivele cerute prin temă. Prevederile P.U.G. Conform declaraţiilor reprezentanţilor SC PROIECT BRAŞOV SA, zona analizată este cuprinsă în intravilanul comunei Dumbrăviţa, fiind cuprinsă în Trupul 12 Piscul Popii. Valorificarea cadrului natural S-a ţinut cont de cadrul natural existent în prezentarea soluţiilor urbanistice. Modernizarea circulaţiei Accesul principal în zona studiată se va realiza din DE 1405. Accesul în incinta complexului se va realiza printr-o alee carosabilă principală cu plecare din DE 1405 care se va desfăşura pe direcţia est – vest cu punct terminus DE 1231. Aleea carosabilă va avea 7,0 m lăţime şi acostamente de 1,50 m. Parcajele sunt propuse a se realiza lângă fiecare obiectiv turistic în parte. - Hotel 36 locuri de parcare - Zona de sport 20 locuri de parcare - Centru multifuncţional 53 locuri de parcare - Unitatea rezidenţială a beneficiarului. Zonificarea funcţională. Reglementări, Bilanţ teritorial, Indici urbanistici. Funcţiunile propuse ale zonei se prezintă astfel : Za – Zona reşedinţă a proprietarului – regim de înălţime P+E+M Zb1 – Zona construcţiilor turistice – regim de înălţime



Zc – Zona de cazare hotel şi anexele acestuia Zp – Zona de dotări – multifuncţionale Zs – Zona de dotări sportive Zb2 – Zona construcţii turistice – cazare – regim de înălţime P+P+1 Zv – Zona verde amenajată Zc – Zona de circulaţii carosabile şi pietonale Descrierea detaliată a zonificării funcţionale propuse şi a elementelor propuse ce o definesc sunt descrise în cap. Regulament local de urbanism aferent PUZ. Reglementări Având în vedere situarea construcţiilor propuse într-un spaţiu compact ce reprezintă un complex agroturistic nu se impune un regim de aliniere. Regimul de înălţime propus este următorul: - pentru construcţia hotelului cu restaurant şi anexe P+2E+M - pentru complexul multifuncţional P+2 - construcţii turistice înşiruite P+2+M - construcţii turistice de lux P+2+M - pentru unităţi rezidenţiale a proprietarului P+2+M Bilanţ teritorial Indici urbanistici În urma propunerilor făcute indicii urbanistici propuşi sunt: Ac 41250 x 100 POT = ----------- = ------------------------- = 17,0 % St 242,752 Ad 145.651 CUT = ----------- = ------------------------- = 0,60 St 242.752 Suprafeţe propuse de construire: Ac la construcţia hotelieră Ac la construcţia multifuncţională Ac la unităţile rezidenţiale înşiruite Ac la unităţile rezidenţiale de lux Ac unitate rezidenţială a proprietarului Total arii construite Total arii desfăşurate

= 5.500,0 mp = 6.500,0 mp = 7.600,0 mp = 14.500,0 mp = 400,0 mp = 41.250,0 mp = 145.651,0 mp



Dezvoltarea echipării edilitare Gospodărirea apelor Pentru Pârâul Popii existent se prevede realizarea unei canalizări din tuburi PVC Dn 500 mm care să asigure curgerea apelor. Prin aceasta s-ar drena apele de la suprafaţă şi s-ar putea câştiga un teren care să poată fi utilizat în scopuri de agrement. Alimentare cu apă Se prevede realizarea unui complex agroturistic cu hotel de 36 locuri de cazare, restaurant, centru multifuncţional şi cca. 100 unităţi rezidenţiale cu parter, două nivele şi mansardă, dotări de agrement. Conform STAS 1478/90 şi 1343/95 rezultă următoarele debite de apă necesare: Apă rece: Qzi mediu = Kp x N x q = 1,10 x 600 persoane x 0,150 mc/zi = 100 mc/zi Qzi maxim = Kyi x Qyi mediu = 1,10 x 100 = 110 mc/zi (1,27 l/s) Qorar maxim = Ko x Qyi maxim / 24 ore = 2,80 x 110 / 24 = 12,83 mc/h (3,56 l/s). Combaterea incendiului din exterior : Qie = 5 l/s Pentru obiectivele proiectate se prevede captarea unui izvor sau executarea unui puţ forat, rezervor de compensare a debitelor de 100 mc şi reţele de distribuţie pe străzile proiectate. La faza următoare de proiectare beneficiarul va comanda un studiu pentru găsirea unei surse proprii de alimentare cu apă, fie izvoare, fie puţ forat la adâncimi de peste 50 m adâncime. Conductele de distribuţie proiectate se vor executa din polietilenă De 110 mm. La distanţe de maxim 100 m se vor monta hidranţi exteriori pentru combaterea incendiilor. Fiecare construcţie se va racorda la reţeaua de distribuţie stradală prin branşamente din polietilenă DE 32 mm. La capăt de branşament, la 1 m în interiorul incintei, se va executa un cămin de apometru echipat cu un contor pentru măsurarea consumurilor. Canalizarea Debitele de apă aferente zonei studiate sunt următoarele: Ape uzate menajere: Qzi mediu = 0,8 x 100 = 80 mc/zi Qzi maxim = 0,8 x 110 = 88 mc/zi Qorar maxim = 0,8 x 12,83 = 10,26 mc/h Ape pluviale: Q calcul = S x i x □ = 24 ha x 50 l/s x 0,10 = 120 l/s Pentru asigurarea evacuării apelor uzate menajere se prevede o reţea de canalizare din tuburi PVC Dn 250 mm la care se vor racorda construcţiile proiectate.



În partea aval a zonei se va construi o staţie de epurare cu treptele de tratare mecanică şi biologică, cu dezinfectarea apelor tratate. Se va asigura un grad de epurare de minim 95% printr-un sistem de aerare prelungită în prezenţa nămolului activ. Evacuarea apelor pluviale se prevede a se face prin rigolele străzilor, cu infiltrare în pământ. Încălzire şi gaze naturale Pentru încălzirea obiectivelor proiectate şi prepararea apei calde de consum se propune realizarea de microcentrale termice proprii care să funcţioneze cu combustibil solid. Este recomandabil a se realiza centrale termice de capacitate mică deoarece asigură un confort superior şi un randament mai ridicat faţă de utilizarea de sobe individuale sau de centrale de cartier. Încălzirea cu combustibil solid este mult mai economică decât cea cu gaze naturale astfel că nu se recomandă realizarea unui sistem de distribuţie cu acest combustibil al cărui preţ de import creşte continuu. Construcţiile se vor realiza în conformitate cu normele actuale de protecţie termică astfel încât pierderile de căldură să se limiteze la maxim 10 w/mc construit (elemente din lemn, polistiren, tâmplărie termopan). Evaluatorul de mediu prezintă pentru informarea generală, în cadrul acestui Raport, şi un sistem alternativ de încălzire, complet nepoluant şi recomandă studierea lui pentru viitorul ansamblu. Acest sistem de încălzire ce foloseşte energia geotermală este descris în continuare. Introducerea acestei tehnologii permite renunţarea la folosirea de combustibili convenţionali, cum ar fi cea a gazului-metan, în procesul de încălzire, ceea ce reprezintă un obiectiv major în cadrul politicii Uniunii Europene, şi anume necesitatea renunţării treptate la folosirea combustibililor convenţionali şi al obţinerii independenţei energetice a statelor membre faţă de sursele externe de energie, acest fapt va conduce la creşterea siguranţei în alimentarea cu energie, asigurarea unui mediu curat prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră . Prin promovarea tehnologiilor curate precum şi valorificarea şi folosirea crescândă a surselor regenerabile de energie, constituie şi unul dintre angajamentele naţionale pe care România şi le-a asumat prin ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice în vederea reducerii cantitative şi reducerii emisiilor antropice de gaze cu efect de seră şi în scopul promovării unei dezvoltări durabile. În concluzie această instalaţie folosind tehnologia respectivă funcţionează cu un dublu rol : a) Pe perioada anotimpului friguros, când temperaturile din exterior coboară mult sub cea indicată ca fiind temperatura de confort termic al



locurilor de muncă, se comportă ca o instalaţie termică de încălzire asigurând încălzirea incintelor, preluând din adâncuri energia termică şi transformând-o prin agregatele de suprafaţă , o predă instalaţiei centralizate din clădiri asigurând încălzirea . b) Pe perioada anotimpului călduros, când temperatura de afară urcă peste temperatura de confort, prin simpla schimbare a sensului de circulaţie a agentului din instalaţia exterioară se obţine răcirea temperaturii din interior prin preluarea căldurii din incinte, instalaţia funcţionând ca o instalaţie de climatizare, preluând căldura din interior şi cedând-o adâncurilor, apoi reluându-se fluxul agentului circulant in conducte , asigurând climatizarea birourilor din clădire. Principiul-modul de funcţionare al pompelor de căldură Pompele de căldură utilizează pentru încălzirea clădirii energia de la soare care

este înmagazinată în pământ. Curentul electric de la reţea este folosit numai pentru acţionarea compresorului din pompa de căldură si pentru pompa de recirculare. Pompele de căldură având ca sursa apa sunt agregate de aer condiţionat de sine stătătoare, având ciclu reversibil. Pe scurt sistemul constă într-o instalaţie asemănătoare unui frigider. În pământ alături de clădire se montează nişte conducte, acestea extrăgând căldura din apa freatică, dacă există sau din pământ , trimiţând-o pompei de căldură. Temperatura la câţiva metri sub pământ rămâne relativ constantă pe parcursul anului , deşi temperatura exterioară variază considerabil de la un anotimp la altul. Pământul are capacitatea de a absorbi şi de a stoca energia termică. Pentru utilizarea acesteia ,căldura este preluată printr-un mediu lichid (lichid antigel – pentru sistemele închise şi apă subterana pentru sistemele deschise) de unde este pompată în pompa de căldură. De aici printr-un schimbător de căldură apă-apă sau apă-aer este folosită pentru încălzirea caloriferelor si ventiloconvectoarelor sau a aerului cu ventiloconvectoare. Compresorul ridică temperatura, cu cca. 35-55 de grade. Vara procesul se inversează şi căldura este preluată în interiorul pământului prin intermediul lichidului. Compresorul scăzând temperatura la temp de lucru cu 10-12 grade.



Tipuri, părţi componente şi avantajele folosirii pompelor de căldură 1. Există mai multe tipuri de circuite închise: Bucla orizontală este de regulă cea mai eficientă atunci când există suficient spaţiu disponibil în apropiere ( în curte) si şanţurile se sapă uşor . La circa 0,71,9m sub pământ se dispun o serie de ţevi de plastic în paralel . Şanţul este acoperit apoi cu grijă pentru a nu deteriora ţevile. Bucla verticală este preferată în cazurile în care nu există suficient spaţiu în curte sau trebuie păstrată configuraţia terenului. Se forează vertical la adâncimi de 45-135m. Fiecare foraj conţine o singură buclă in formă de U la capătul din pământ . Apoi forajul este umplută cu pământ sau cu substanţe speciale pentru a îmbunătăţii transferul de căldură. Fiecare buclă verticală este conectată la o ţeavă orizontală de unde se face legătura la pompa de căldură. Instalarea buclelor verticale este mai costisitoare datorită forajului, dar necesită mai puţină ţeavă decât la bucla orizontală. Bucla în spirală este utilizată pentru micşorarea numărului de şanţuri pentru o capacitate termică dată , dar necesită mai multă ţeavă. Ţeava este dispusă în spirală, suprapusă şi apoi îngropată în şanţ. Lungimea şanţului scade cu creşterea numărului de ţevi din şanţ şi cu gradul de suprapunere a spiralei. Bucla de lac este asemănătoare cu bucla orizontală , ţevile aşezându-se pe fundul lacului. Costurile de instalare sunt minime şi nu există nici un impact asupra mediului. Circuitul deschis: foloseşte apa unui puţ obişnuit drept sursă de căldură. Apa este pompată în pompa de căldură, iar apoi apa este evacuată într-un alt puţ (de retur) . Ambele puţuri vor fi dimensionate şi executate după un calcul prealabil de către un specialist. De obicei se forează foraje cu număr impar, unul în plus pentru refulare, deoarece apa extrasă nu se poate refula în proporţie de 1/1 Părţi componente ale pompei de căldură: • Compresor • Colector • Vas de vaporizare • Condensator • Auxiliare: – Acumulator de apă – Pompe de circulaţie Tipuri de pompe funcţie de sursa de energie, de agentul termic de încălzire • Sol/Sol – preiau căldura din sol 0,7-1,9 de cm adâncime • De mare adâncime - preiau căldura din puţuri forate la 100-200 m • De apă - preiau căldura din apa lacurilor sau râurilor • De pânză freatică • De aer în mediul înconjurător/aer ventilaţie în imobile



După felul surselor de căldură utilizate pompele de căldură pot fi: - aer-aer: au ca sursă de căldură aerul atmosferic şi folosesc aerul ca agent purtător de căldură în clădirile în care sunt montate - apă-aer: folosesc ca sursă de căldură apa de suprafaţă sau adâncime, apa caldă evacuată din industrie, agentul de căldură fiind aerul - sol-aer: folosesc ca sursă de căldură solul iar agentul purtător de căldură este aerul - soare-aer: folosesc ca sursă de căldură energia termică provenită de la soare prin radiaţie iar agentul purtător de căldură este aerul - aer-apă: folosesc ca sursă de căldură aerul iar agentul purtător de căldură este apa - apă-apă: folosesc ca sursă de căldură apa iar agentul purtător de căldură este tot apa - sol-apă: folosesc ca sursă de căldură solul iar agentul purtător de căldură este apa - soare-apă: folosesc ca sursă de căldură energia termică provenită de la soare prin radiaţie iar agentul purtător de căldură este apa Avantajele folosirii pompelor de căldură Economii mari prin reducerea consumului de combustibil Nu folosesc substanţe poluante Nu este nevoie de coş de fum Nu este nevoie de rezervor de combustibil Nu este nevoie de manipularea combustibililor si nici curăţirea coşurilor de funingine Sunt uşor de întreţinut şi reprezintă siguranţă mare în exploatare, cost redus de exploatare Nu reprezintă pericol de explozie şi incendiu Lichidul de transport al căldurii are temperaturi scăzute, până la - 40 C Sunt utilizaţi agenţi frigorifici fără clor (după noile reguli UE) Pompele de căldură comparativ cu centralele termice performante reduc consumul de energie cu 75%. Efectiv pompa are nevoie de energie electrică numai pentru funcţionarea compresorului şi în cazuri speciale (temperaturi foarte scăzute –15 grade) de rezistenţe electrice, pentru încălzirea instalaţiei. Costurile de instalare a unei pompe de căldură care funcţionează şi pe căldură şi pe climatizare sunt comparabile cu cele pentru instalarea unei centrale termice performante si a unui chiller; amortizarea investiţiei se face in maximum 8 – 10 ani de zile ( la condiţiile concrete din România această perioadă se poate reduce la max. 4 ani). Cu cât suprafaţa de încălzit este mai mare cu atât investiţia în pompa de căldură se amortizează mai repede . Evitarea poluării mediului cu fum conţinând (printre altele):



- bioxid de carbon - dioxid de sulf - dioxid de azot - metale grele Pompele de căldură sunt influenţate cel mai puţin de eventualele impozite pe combustibil sau alte impozite. Pompele de căldură economisesc intre 50-80% din costurile de încălzire; pentru fiecare Kw energie electrica utilizat, se obţin 5 Kw energie termică, cu costuri minime de întreţinere. Circuitul geotermal se găseşte în pământ, la adăpost de condiţii climatice si vandalism; Pompele se montează în spaţii închise fără a modifica aspectul exterior al clădirilor. Se realizează economii faţă de orice alt sistem clasic, se protejează resursele naturale si mediul, nu există pericol de explozie , sunt silenţioase si fiabile. Aplicaţii tipice ale acestor sisteme sunt locuinţe mono sau multi familiale, hoteluri si moteluri, magazine, centre comerciale, benzinării, clădiri pentru birouri, spitale, bănci şi şcoli, clădiri militare, sere, etc. Pompele de căldură sunt ecologice , nu necesită aprobări speciale . Sursa nu costă nimic , iar sistemul este sută la sută ecologic. Pompele putând încălzii atât casele mici cât si clădirile mari, cu mai multe etaje cu o singură condiţie : suprafaţa pe care se aşează conductele să fie egală cu suprafaţa clădirii sau să existe apă freatică suficientă sau numărul de foraje să fie în număr suficient Descrierea tehnică a procesului de funcţionare a pompei de căldură ( PDC ) Funcţionarea pompei de căldură este similară cu cea a unui frigider. Este aceeaşi tehnologie fiabilă dovedită, dar cu aplicabilitate inversă. În timp ce la frigider se extrage căldura din alimente, pompa de căldură o extrage din mediul înconjurător. Cu alte cuvinte pompează căldura de la sursa rece spre sursa caldă. Elementul esenţial în procesul de captare şi cedare a energiei este agentul frigorific din circuitul interior al pompei de căldură. Acesta are proprietatea de a trece din stare lichidă în stare de vapori reci la temperaturi scăzute. • Agentul frigorific lichid intră în vaporizator unde se produce transferul de căldură de la sursa de energie la agentul frigorific. La ieşirea din vaporizator agentul frigorific este in stare de vapori reci. • Vaporii reci de agent frigorific intră în compresor unde, cu ajutorul energiei electrice, se produce creşterea de presiune şi temperatură a acestora. • Vaporii fierbinţi de agent frigorific intră în condensator unde se



produce transferul de căldură de la vaporii fierbinţi la agentul termic din circuitul închis al sistemului de încălzire. La ieşirea din condensator, în urma cedării căldurii, agentul frigorific este în stare lichidă. • Agentul frigorific lichid intră în ventilul de expansiune unde temperatura şi presiunea acestuia scad. Din acest moment ciclul se reia. Coeficientul de performanţă COP al unei pompe de căldură reprezintă raportul dintre puterea de încălzire a acesteia şi puterea electrică absorbită de la reţea. Depinde de ecartul de temperatură dintre sursa rece si sursa caldă. Pompele de căldură funcţionează cu atât mai economic cu cât diferenţa între temperatura mediului ales ca sursă de energie (sursa rece) si temperatura agentului termic din circuitul de încălzire (sursa calda) este mai redusă. De aceea se vor folosi sisteme de încălzire care funcţionează la temperaturi coborâte: ventiloconvectoare, încălzire în pardoseală, în pereţi. Atunci când se vorbeşte despre coeficientul de performanţă COP al pompelor de căldură este esenţial să fie indicată temperatura sursei reci si a celei calde. Norma europeană EN255 reglementează metode de încercare, modul de exprimare al performanţelor şi condiţiile de marcare ale pompelor de căldură cu compresor antrenat cu motor electric. Astfel COP pentru sistemele sol-apă, aer-apă si apă-apă vor fi evidenţiate pentru ecarturile de temperatură 0°C-35°C, 2°C-35°C, respectiv 10°C-35°C. Pentru o estimare a costurilor de operare, cât mai apropiată de realitate, este foarte util un COP mediu anual, luând în considerare toate consumurile de energie auxiliare: pompe de extracţie, de recirculare, etc.



Există tehnologii care permit exploatarea energiei stocate în sol. Se utilizează captatori sub forma de bucle închise verticale sau orizontale, îngropate în teren însorit la adâncimi de 50-150 m, respectiv 1,5-2 m. După sezonul rece, solul necesită o perioadă de regenerare termică. Peste 40% din pompele instalate sunt de tipul sol/apă. Aceste sisteme, denumite geotermale, au coeficientul de performanţă mai ridicat decât al sistemelor cu sursa de căldură “aer”, dar mai scăzut decât al celor cu sursa de căldură “apă”. Sistemul cu colector orizontal necesită o suprafaţă de teren însorită, disponibilă în raport de aproximativ 1,5-2 faţă de suprafaţa utilă a spaţiului de încălzit, iar cel cu colector vertical necesită foraj la mare adâncime, ceea ce poate fi costisitor. Având în vedere avantajele acestui nou sistem de încălzire, faptul că este nepoluant, se amortizează relativ repede, se recomandă ca la faza de alegere a sistemului de încălzire să se aibă în vedere şi cel descris mai sus. Alimentarea cu energie electrică Conform indicilor realizaţi la investiţii similare, puterile instalate şi cerute sunt următoarele: Putere instalată: 110 imobile x 15 kw = 1650 kw Putere absorbită: Pa = 1650 x 0,6 = 990 kw. Pentru alimentarea cu energie electrică a construcţiilor proiectate se prevede extinderea reţelei aeriene de înaltă tensiune existentă de-a lungul drumului naţional DN 1, post de transformare de 2000 kvA şi reţele de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kw) pe străzile complexului proiectat. De-a lungul străzilor proiectate se va executa o reţea de iluminat stradal cu lămpi de azot.



Fiecare imobil se va racorda printr-un branşament din reţeaua stradală. La capăt de branşament, la limita incintei se va executa o firidă de branşament echipată cu siguranţe şi contor de măsurare a consumurilor. Reţelele edilitare proiectate se vor executa în spaţiu public, pe străzile şi trotuarele proiectate. Pe trotuare se va avea în vedere următoarea ordine de prioritate: cabluri electrice şi telefonice, conducte de apă, conducte de canalizare. Se vor avea în vedere distanţele minime de protecţie şi siguranţă între conducte, în special pentru conductele de gaze naturale sau cele de apă potabilă. Protecţia mediului În zonă nu există surse de poluare, emisii sau deversări şi nu se pot întrevedea riscuri naturale. Deşeurile menajere vor fi colectate săptămânal de firma de salubritate a localităţii. Nu este cazul refacerii peisagistice şi nu se defrişează arbori. Nu există disfuncţionalităţi din domeniul căilor de comunicaţii şi a reţelelor edilitare majore. Obiective de utilitate publică Pentru realizarea propunerilor de urbanism din prezentul proiect nu este necesar a fi trecute în domeniul public al localităţii suprafeţele aferente căilor de comunicaţii, zone verzi, terenul rămânând în continuare proprietate particulară. CONCLUZII ŞI MĂSURI ÎN CONTINUARE Propunerile din acest studiu se pot materializa prin întocmirea în continuare a altor studii şi proiecte şi anume: - realizarea proiectului tehnic al amenajărilor exterioare, căi de comunicaţii şi racordare la drumul public - realizare proiectelor tehnice privind reţeaua edilitară a zonei - se poate întocmi în baza regulamentului aferent PUZ – documentaţiile pentru autorizarea construcţiilor, nefiind necesară întocmirea planurilor de urbanism de detaliu (PUD). Amplasamentul nu este afectat de apropierea unor obiective industriale. Odată cu aprobarea PUZ in consiliul local se va putea trece la faze următoare de proiectare care vor asuma realizarea obiectelor de investiţie propuse. 2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.Z. Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a



proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbarea climei, biodiversitatea, sănătate umană, gestiunea riscului de mediu, eficienţa resurselor si conservarea/gestiunea durabilă a resurselor, moştenirea de mediu şi culturală, eficienţa energetică şi sursele reciclabile de energie, conştientizarea cu privire la chestiunile de mediu şi turismul durabil. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ÎN ZONA PUZ- analizat Zona analizată se caracterizează prin relief plan, fara denivelări sau fragmentari majore, caracteristic terasei superioare in aceasta parte. Terenul este liber de construcţii, depozite, deseuri etc. Amplasamentul – terenul studiat se află în intravilanul comunei Dumbrăviţa jud. Braşov, accesul fiind asigurat de către drumul european E64 Braşov – Făgăraş – Sibiu şi un drum comunal lung de cca. 1,5 km. Din punctul de vedere geologic perimetrul cercetat se înscrie în zona centrală a unităţii morfostructurale cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Depresiunea Vlădeni, aceasta reprezentând Munţii Perşani şi Munţii Făgăraş, străbătută de drumul european E64 care asigură legătura dintre Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Făgăraşului. Fundamentul geologic este constituit din roci cristaline, peste care se găsesc masive depuneri sedimentare placate la suprafaţa de coluvii şi deluvii cuaternare predominant reprezentate prin nisipuri prăfos argiloase, prafuri şi argile. Cercetările geologice în zonă au stabilit că aici nu se găsesc goluri subterane, zăcăminte de săruri solubile, cărbuni sau depuneri de mâl, turbă, etc. În concluzie, avem de a face cu un teren care asigură condiţii de fundare normale, având garanţia stabilităţii în timp a construcţiilor. În ansamblul său terenul reprezintă prelungirea spre est a versanţilor estici ai Munţilor Perşani constituind un teren în pantă ( 8 - 10° ). Stabilitatea terenului este absolut perfectă şi nu se pune sub nici o formă problema că prin lucrările de excavaţii ocazionate de executarea construcţiilor echilibrul litostatic să se modifice provocând alunecări, prăbuşiri, curgeri, etc. Nu este cazul ca prin lucrările de amenajări exterioare să fie prevăzute ziduri de sprijin. Perimetrul cercetat nu este afectat de arteră hidrografică sau torent, este deci neinundabil. Un pârâu cu albia sinuoasă se găseşte pe latura sudică şi un altul pe latura nordică a perimetrului cercetat, debitul nesemnificativ al acestora creând bălţi locale.



În cazul în care P.U.Z. - analizat nu va fi implementat pot apărea aspecte negative ale dezvoltării viitoare a zonei deoarece o suprafaţă însemnată de teren, va rămâne neconstruită. Din experienţa anterioară s-a constatat că în zonele în care nu s-a promovat un PUZ, PUD sau PUG –ul nu a fost actualizat, deţinătorii de terenuri au construit fără respectarea regulamentului de urbanism al zonei. O dată aprobat împreună cu P.U.G. –ul din care face parte, Regulamentul Local de Urbanism, PUZ –UL ANALIZAT, constituie act de autoritate al administraţiei publice locale şi instituie reguli specifice de urbanism în teritoriul considerat. P.U.Z. –ul analizat va avea un impact social şi economic pozitiv datorită propunerilor urbanistice, sociale, economice şi de protecţie a mediului. Reţeaua Natura 2000 În cazul P.U.Z. – Ansamblul agroturistic , case turistice, hotel, restaurant , dotări sportive, din zona Piscul Popii, comuna Dumbrăviţa, nu există nici o zonă cuprinsă în Reţeaua Natura 2000, proiectul fiind unul local, amplasat în intravilanul localităţii. La o distanţă de peste 10 km de amplasamentul analizat se află Complexului Piscicol Dumbravita – Arie de Protectie Speciala Avifaunistica / Sit Ramsar. Scopul declarării sale ca arie naturala protejata au fost pasările si habitatele lor. Aici s-au observat peste 200 specii de pasări. Dintre acestea, câteva sunt incluse in directivele si convenţiile europene si internaţionale privind conservarea biodiversitatii (Directiva Păsări a Uniunii Europene, Convenţiile de la Berna si Bonn etc.). Dintre acestea, mai importante sunt: buhaiul de balta (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), starcul rosu (Ardea purpurea), egreta mare (Casmerodius albus), barza neagra (Ciconia nigra), rata rosie (Aythya nyroca), carstelul de camp (Crex crex) etc. Aceste specii sunt considerate „tinta” pentru protectia lor si a habitatelor caracteristice la nivel local. Întreaga arie reprezintă cel mai important loc de concentrare a păsărilor de apa din judeţul Brasov si unul din cele mai importante din centrul tarii (Transilvania) Pentru câteva specii de păsări (barza neagra, egreta mica, egreta mare, califarul alb,) este zona cu cele mai mari efective observate in Transilvania. Pe buna dreptate, aria protejata a fost denumita "Delta Braşovului" sau “Delta dintre munţi”.



Pe langa avifauna, aria este importanta atat pentru plantele sale cat si pentru asociatiile vegetale existente in teritoriu. Dintre plante, sunt importante unele specii rare si protejate in Romania sau la nivel european. Speciile de plante protejate, incluse în Lista Roşie (Oltean et al. 1994), sunt: Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligularia sibirica (menţionată şi în Directiva Habitate a UE, anexa2), Menyanthes trifoliata, Comarum palustre, Valeriana simplicifolia, Dactylorhiza incarnata, Epipactis palustris, Trollius europaeus. In sectorul nordvestic al lacului se afla o mlastina eutrofa in care se dezvolta speciile mentionate, cunoscuta de cercetatorii botanisti si inainte de aparitia lacului, ca si mlastinile / turbariile din zona helesteelor mari ale ariei, ramasite vii si importante din punct de vedere stiintific ale vechilor mlastini eutrofe si turbarii ce ocupau odinioara o parte a Depresiunii Brasovului Mamiferele sunt si ele bine reprezentate, importanta fiind vidra (Lutra lutra), specie protejata si inclusa in Directiva Habitate, anexa 2 In anul 2003, lacul Dumbravita si un helesteu au fost declarate arie naturala protejata de nivel local prin Hotarare a Consiliului Judetean Brasov. Ulterior aceasta suprafata a fost extinsa si s-a format actuala arie naturala protejata de importanta nationala, prin H.G. 2151 / 2004. Zona are in prezent si statut de Zona Umeda de Importanta Internationala (Sit Ramsar), prin H.G. 1586 / 2006. La nivelul anului 2006 era al cincilea Sit Ramsar din Romania si singurul din Transilvania. In anul 2007 aria extinsa ca suprafata, a primit statut de rezervatie naturala de nivel european, ca Sit Natura 2000 (SPA). Datorită distanţei de peste 10 km la care este amplasat obiectivul analizat şi Situl Ramsar, impactul amplasamentului asupra ariei protejate este inexistent, în condiţiile în care proiectul prevede amplasarea unor construcţii turistice pentru care se vor folosi materiale locale, prietenoase cu mediul(lemn, piatră).





Analiza SWOT a aspectelor de mediu pentru PUZ - analizat PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE - Infrastructura slabă (inclusiv - SEA şi EIA ca principale infrastructura de mediu) instrumente juridice pentru - lipsa corelaţiei cu alte planuri de susţinerea dezvoltării durabile - propunerea de realizare a reţelei dezvoltare în zonă - lipsa investiţiilor de apă, canal, staţie de epurare - realizarea de zone verzi - utilizarea materialelor locale(lemn, piatră, nisip) OPORTUNITĂŢI AMENINTĂRI - lipsa proiectelor de investiţii în - existenta programelor de finanţare pentru proiecte la nivelul zonă - creşterea costurilor de comunităţilor locale; - apropierea de municipiul Braşov, construcţie punct forte pentru dezvoltarea turismului

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ. Se constată că în perimetrul construibil analizat nu sunt probleme deosebite în ceea ce priveşte amplasarea construcţiilor. Din cele de mai sus se constată că marea majoritate a terenurilor cuprinse în perimetrul analizat sunt favorabile pentru construire. Amplasamentul analizat aferent P.U.Z. este favorabil edificării construcţiilor propuse. Caracteristici ale factorului de mediu apa Protecţia apelor se asigură prin: a). folosirea raţională a apei cu respectarea reglementărilor stabilite de organele de specialitate, evitarea risipei de apă în toate domeniile, precum şi creşterea gradului de reutilizare a apei. b). realizarea şi darea în funcţiune în termenele planificate a lucrărilor, instalaţiilor şi dispozitivelor destinate prevenirii şi combaterii poluării apelor, exploatarea la parametri proiectaţi ai acestora. c). apărarea apelor prin orice măsuri împotriva poluării, ca acestea să poată fi folosite în scopurile necesare populaţiei şi a economiei. Se interzice evacuarea, aruncarea sau injectarea apelor supuse protecţiei, cu apele uzate, deşeurile, reziduurile sau produsele de orice fel, precum şi desfăşurarea activităţilor economico-sociale ce pot modifica regimul de scurgere sau de calitate a apelor. Acest lucru este admis numai în condiţiile stabilite de organele de specialitate, potrivit prevederilor legii.



Zone verzi Este interzisă micşorarea spaţiilor verzi sau tăierea arborilor, metodele de exploatare a florei şi vegetaţiei spontane, care împiedecă regenerarea şi dezvoltarea lor normală şi influenţează în mod negativ echilibrul ecologic. În cadrul PUZ – ului analizat sunt propuse, prin bilanţul teritorial, peste 45% din total teren, spaţii verzi, zone de protecţie, de agrement şi sport. Aceste suprafeţe corespund normelor privind suprafeţele de spaţii verzi necesare unor astfel de investiţii. Caracteristici ale factorului de mediu sol Pe amplasamentul analizat, solul este nepoluat fiind vorba despre suprafeţe de teren cu destinaţia fâneaţă, pe care nu au existat niciodată construcţii. În cazul implementării acestui proiect, stratul de sol fertil va fi afectat însă el va putea fi recuperat şi folosit pe amplasament pentru constituirea spaţiilor verzi sau pe alte amplasamente unde va fi necesar. 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.Z. Prezentul Raport de mediu a fost întocmit pe baza datelor din documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de proiectantul general SC PROIECT BRAŞOV SA. Probleme de mediu Domeniul gospodăririi apelor Conform avizului privind alimentarea cu apă potabilă şi evacuarea apelor uzate menajere, întregul ansamblu ce va fi proiectat, va utiliza apă din sursă proprie, respectiv din puţuri forate cu adâncimea de peste 50 m. Apele uzate menajere, ce vor rezulta de pe amplasament, vor fi evacuate, prin intermediul unei reţele de canalizare proprie din tuburi PVC Dn 250 mm, într-o staţie de epurare mecano-biologică cu treaptă de dezinfecţie proprie, în pârâul Popâlnica. Apele pluviale de pe amplasament se vor evacua în emisar, pârâul Popâlnica, după ce vor fi trecute printr-un separator de nisip şi hidrocarburi. În zona PUZ –ului analizat, nu există lucrări de hidroameliorare, care de fapt nici nu sunt necesare.



5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, relevante pentru P.U.Z. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului. Analiza SEA a identificat următoarele documente naţionale cheie în ceea ce priveşte legătura dintre mediu şi PUZ analizat: o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (1999) o O.M. al Protecţiei Mediului şi a Apelor nr. 860/2002 (O.M. nr.52/03.01.2003) cu privire la aprobarea procedurii pentru evaluarea impactului de mediu şi emiterea autorizaţiei de mediu; o HG nr.918/2002 (O.M. nr.686/17.09.2002) stabilind procedura cadru pentru evaluarea impactului de mediu şi aprobarea listei proiectelor publice şi private pentru care trebuie aplicată procedura, modificată de HG nr.1705/2004 (O.M. nr.970/2004) o HG nr.1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii cu privire la evaluarea de mediu pentru anumite planuri şi programe (O.M. nr. 707/5.08.2004). In ultima perioadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de amenajare teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor de la guvern către niveluri locale şi regionale. Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi legate de următoarele cinci obiective majore ale dezvoltării regionale durabile: § echilibrarea structurii spaţiale urbane; § îmbunătăţirea calităţii vieţii la nivel urban; § menţinerea identităţii regionale: renaşterea moştenirii culturale; § administrarea integrării: cooperarea dintre reţelele de infrastructura regională. § noi parteneriate în planificare şi implementare. Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUZ analizat se doreşte dezvoltarea economică a zonei şi rezolvarea în sistem unitar a construcţiei de locuinţe turistice şi funcţiuni complementare, precum şi a utilităţilor necesare acestora.



Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategică a PUZanalizat ASPECTE MEDIU AER

DE

APĂ SOL SCHIMBĂRI CLIMATICE BIODIVERSITATEA

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în cadrul limitelor stabilite de normele legale Reducerea impacturilor asupra calităţii aerului Limitarea poluării apei de la sursele de poluare din zonă Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului şi facilitarea protejării solului Scăderea emisiilor care cauzează schimbări climatice

Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din zonele protejate şi potenţiale arii Natura 2000( nu e cazul ne existând în zonă arii Natura 2000) SĂNĂTATEA Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor amplasamentelor în UMANĂ ceea ce priveşte transportul, mai ales zgomotul, vibraţiile şi noxele MANAGEMENTUL Creşterea protejării populaţiei în faţa riscurilor asociate cu RISCULUI DE dezastrele naturale MEDIU

CONSERVAREA ŞI GESTIUNEA DURABILĂ A RESURSELOR

Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile

PATRIMONIUL CULTURAL ŞI NATURAL EFICIENŢA ENERGETICĂ ŞI RESURSE REGENERABILE DE ENERGIE

Asigurarea protejării patrimoniului cultural şi natural

POPULAROZAREA ASPECTELOR DE MEDIU

Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de mediu prin implicarea publicului în rezolvarea problemelor de mediu

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului. Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi măsuri specifice sugerate pentru minimizarea, reducerea şi compensarea efectelor semnificative potenţiale ale acestora După realizarea unei evaluări în vederea stabilirii dacă PUZ – analizat poate avea efecte substanţiale asupra mediului înconjurător, s-a realizat o nouă evaluare a domeniilor cheie de intervenţie propuse în funcţie de obiectivele relevante în domeniul mediului, altfel spus, s-a evaluat dacă şi cum anume domeniile cheie de intervenţie contribuie (sau nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante. Această evaluare a for realizată in două faze.



În prima fază au fost evaluate domeniile cheie de sprijin în conformitate cu următoarea scară valorică: + 2: efect pozitiv substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului (obiectivului) de referinţă propus + 1: efect pozitiv al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus 0: nici un impact – 1: impact negativ al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus – 2: impact negativ substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus ?: impactul nu poate fi determinat Evaluarea a fost realizată în mod independent de către evaluatorul de mediu. Rezultatele obţinute în urma evaluării au fost rezumate şi examinate statistic (au fost calculate deviaţia mediană şi deviaţia standard). Evaluarea a vizat identificarea conflictelor negative semnificative potenţiale dintre domeniile de finanţare din cadrul PUZ şi obiectivele de referinţă în domeniul protecţiei mediului. Au fost considerate importante acele conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. Nu au fost detectate astfel de situaţii de conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. Prin realizarea P.U.Z. şi dotarea cu sisteme de colectare a apelor uzate menajere urmată de realizarea epurării în staţia de epurare, în sistem centralizat, se evită deversarea necontrolată a unor ape reziduale provenite de la noile construcţii, în aceste cursuri de apă, rezultând + 1: efect pozitiv al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus, acelaşi punctaj fiind valabil şi pentru factorii de mediu aer, sol, subsol, aşezări umane. Realizarea acestui proiect, va avea un impact social şi economic pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor zonei. Factori de mediu ca biodiversitatea, fauna, flora, nu vor fi afectaţi de P.U.Z.-ul analizat. Factorii climatici nu vor fi afectaţi de implementarea P.U.Z. propus. Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural nu va fi afectat. Zona amplasamentuluii propus nu este caracterizată prin alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, şi nici nu este o zoină predispusă alunecarilor de teren importante. În zona amplasamentului nu sunt obiective geologice valoroase protejate.



7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier. Obiectivul analizat nu va avea efecte asupra mediului sau sănătăţii umane în context transfrontier. Impactul asupra factorilor de mediu prognozat va fi unul minor şi local. 8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării P.U.Z. Măsuri care se impun în continuare: - echiparea edilitară viitorului amplasament - realizarea reţelelor de apa şi canalizare, - utilizare eficientă a terenurilor - instruirea populaţiei în programele adecvate de protecţia mediului, - realizarea unei suprafeţe însemnate de spaţii verzi. În vederea realizării suprafeţelor de spaţii verzi se vor respecta următoarele reglementări: - Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform Regulamentului de Urbanism al PUG . Spaţiile verzi şi plantate sunt constituite din totalitatea amenajărilor de pe suprafaţa parcelei, ca plantaţii de arbori, arbuşti, plante ornamentale, suprafeţe acoperite cu gazon, grădini de flori, etc. Suprafaţa spaţiilor verzi şi plantate se va stabilii în corelare cu normele de igienă şi protecţie a mediului. Corelarea se va face ţinând seama de mărimea, funcţiunea dominantă a amplasamentului în care aceasta este amplasată, în vederea evaluării posibilităţilor de îmbunătăţire a microclimatului. 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea. Nu au fost analizate mai multe variante ale PUZ, evaluatorul a primit spre analiză varianta finală. Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea amplasamentului în stadiul actual, respectiv de fâneaţă, situaţie în care nu ar exista nici un fel de impact asupra factorilor de mediu de pe amplasament. Această alternativă nu este preferabilă deoarece prin realizarea construcţiilor turistice, impactul va fi minor şi strict local însă impactul social şi economic va fi pozitiv.



S-a adoptat o metodă de interpretare de tip cantitativ şi calitativ pe bază de indici de poluare (Ip) pe factori de mediu. În acest scop starea fiecărui factor de mediu se exprimă sintetic prin indicatori de calitate. Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se încadrează în raport cu limitele admise de normative. Ip = Cmax/L.M.A. Ip = 0 ~ 1 – mediul este afectat în limite admisibile Ip = > 1

- mediul este afectat peste limitele admisibile

Pentru evaluarea impactului pe care PUZ analizat îl va avea asupra mediului, respectiv efectul activităţii asupra calităţii factorilor de mediu s-au luat în considerare următoarele elemente: -Valorile indicilor de poluare pe factori de mediu aer, apă, zgomot, din datele aflate la dispoziţia evaluatorului, preluate din Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Braşov, elaborat de APM Braşov, PENTRU ANUL 2006. -Prevederile STAS sau normativele care reglementează valorile limită admise, respectiv ordinul 462/1993 al MAPPM, NTPA 001/2002, STAS 10009/1988; STAS 12574/87 Evaluarea de mediu s-a făcut după şedinţa grupului de lucru constituit pentru analizarea acestui PUZ. Nu au fost întâmpinate greutăţi în prelucrarea informaţiilor. În urma analizei a rezultat: Ip = 0 ~ 1 – mediul va fi afectat în limite admisibile. Copia procesului verbal a şedinţei grupului de lucru a fost anexată la prezentul Raport de mediu. Prin realizarea acestui Plan Urbanistic Zonal se asigură o tratare unitară a întregii suprafeţe de teren, atât din punct de vedere arhitectural cât şi al utilităţilor tehnico-edilitare. Proiectul nu presupune modificarea/distrugerea populatiei de plante. Proiectul nu presupune modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare. Proiectul nu presupune modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. Nu sunt necesare măsuri suplimentare de protecţie a biodiversităţii având în vedere specificul acesteia în zona amplasamentului. Proiectul va avea efect benefic asupra conditiilor economice locale, piata de munca. Nu a fost evidenţiat un potenţial impact negativ asupra mediului natural si economic.



10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.Z. Monitorizare privind reducerea impactului asupra mediului Introducere şi scopul monitorizării Programul de monitorizare a mediului reprezintă un proces vital al oricărui plan de management. Acesta ajută la semnalarea eventualelor probleme determinate de proiectul propus( în cazul nostru PUZ), care nu au fost identificate în cadrul proceselor de evaluare ex - ante( atât ESM cât şi EIM) şi permite implementarea promptă a măsurilor de remediere eficiente. Monitorizarea mediului ar trebui să fie o cerinţă în fazele de construcţie şi în cele operaţionale ale proiectului nostru. Principalele obiective ale monitorizării mediului sunt: - evaluarea schimbărilor intervenite la nivelul condiţiilor de mediu determinate de proiectul analizat- monitorizarea implementării efective a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului - avertizarea cu privire la deteriorările semnificative ale calităţii mediului(dacă acestea sunt cauzate de derularea PUZ analizat) pentru întreprinderea unor acţiuni preventive suplimentare - monitorizarea efectelor întregului plan sau program, asupra mediului. Echipa de monitorizare a mediului Autoritatea competentă desemnează o persoană pentru colectarea datelor de monitorizare a mediului în etapa iniţială de implementare a PUZ. Sarcina echipei de monitorizare a mediului ar trebui să constea în supravegherea şi coordonarea studiilor, monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a impactului asupra mediului, asigurarea de consiliere pentru proiecte cu privire la parametrii şi metodele de monitorizare şi informarea publicului cu privire la datele de monitorizare, precum şi raportarea problemelor de mediu care trebuie prezentate autorităţii de mediu relevante. Raportarea privind monitorizarea mediului Persoanele responsabile de colectarea indicatorilor în cadrul Autorităţii competente sau experţii desemnaţi sau angajaţi să interpreteze datele, vor redacta un raport privind monitorizarea mediului la sfârşitul perioadei de raportare, după adunarea tuturor informaţiilor.



În procesul de colectare a datelor privind mediul se va folosi cât mai mult posibil Sistemul Unic de Management al Informaţiilor care permite agregarea de jos în sus a indicatorilor de realizări(output) în domeniul mediului, la nivel de proiect analizat. În plus se vor folosi informaţii statistice relevante, atunci când este necesar. Parametrii şi indicatori de monitorizare Se vor monitoriza următoarele aspecte: • Eliminarea poluării în zona amplasamentului şi zonele adiacente pe timpul lucrărilor de construcţie şi în perioada de exploatare viitoarelor investiţii. Această activitate de monitorizare se referă la modul de gestionare a materialelor de construcţie şi modul de lucru al utilajelor de construcţie în perioada construcţiei, în vederea evitării poluări. De asemenea se va urmări modul de utilizare a stratului de pământ fertil de la suprafaţa solului ce va fi decopertat, în vederea utilizării lui pe amplasament la crearea de spaţii verzi. • Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere. Se va monitoriza modul de colectare şi gestiune a deşeurilor menajere, în vederea respectării normelor existente, pe teritoriul analizat. • Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor, atât la nivelul viitorilor locatari, cât şi în zonele publice. Se va pune accent pe colectarea selectivă a diferitelor tipuri de deşeuri menajere provenite de la locatari . • Realizarea unei suprafeţe de spaţii verzi care să corespundă normelor naţionale şi europene. În cadrul PUZ – analizat este prevăzută realizarea unor suprafeţe de spaţii verzi şi perdele de protecţie vegetală, ca o măsură importantă în vederea asigurării unui confort sporit locatarilor. Se va monitoriza realizarea lor. Recomandări generale de monitorizare ale evaluatorului de mediu Un sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUZ asupra mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului al programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea ce priveşte mediul, cât şi calitatea proiectului analizat. Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele: • Integrarea indicatorilor de mediu propuşi în sistemul general de monitorizare a impactului realizat prin implementarea PUZ . • Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a proiectelor, pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;



• Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an); • Asigurarea unui număr suficient de personal cu abilităţi profesionale din domeniul mediului pentru monitorizarea PUZ; • Implicarea APM Braşov în discuţiile privind sistemul general de monitorizare, în special modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem înainte de lansarea programului; • Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de mediu şi posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele ce vor fi demarate în viitor. Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi: • Evaluarea proiectelor depuse, pe baza criteriilor de mediu adaptate situaţiilor şi operaţiunilor; • Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din proiecte) adaptat situaţiilor şi operaţiunilor; • Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat; • Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUZ produce efecte negative asupra mediului; • Publicarea rezultatelor de monitorizare; • Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Braşov) şi cu alte autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului; • Consiliere pe tema mediului pentru angajaţii din structura de implementare a PUZ, mai ales pentru membrii comisiilor de evaluare şi selecţie pentru operaţiunile selectate; • Servicii de consultanţă oferite celor ce depun proiecte în domeniul mediului; • Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale PUZ. Instituţii invitate de Grupul de Lucru SEA - APM Braşov - ARPM Sibiu - Proiectantul PUZ - Titularul de proiect - Expertul evaluator de mediu Bibliografie: PUZ-ZONA PISCUL POPII – VLĂDENI, COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV PROIECTANT: SC PROIECT BRAŞOV SA, STR. IULIU MANIU, NR.43, MUNICIPIUL BRAŞOV, TEL. 0268/415 880 HG 1076/2004. Date statistice privind starea factorilor de mediu din jud. Braşov, RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU, JUD. BRAŞOV, 2006.



REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC P.U.Z. - PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU ZONA PISCUL POPII – VLĂDENI, COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV INFORMATII GENERALE TITULARUL PROIECTULUI: SC COMEDIL IMPEX SRL , MUNICIPIUL BRAŞOV, STR. CODRUL COSMINULUI, NR. 16, BLOC. 404, SC. B, AP.14, JUD. BRAŞOV AMPLASAMENT : ZONA PISCUL POPII – VLĂDENI, COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV PROIECTANT: SC PROIECT BRAŞOV SA, STR. IULIU MANIU, NR.43, MUNICIPIUL BRAŞOV, TEL. 0268/415 880 Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu Expert Evaluator de Mediu, atestat nr. EIM–04-004/2006. TG. MUREŞ, STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ TEL. 0744/805249, 0731/003377, [email protected]

FAX.

0265/311142,

Denumirea proiectului: PLAN URBANISTIC ZONAL, ZONA PISCUL POPII – VLĂDENI, COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV Conform temei de proiectare întocmită de beneficiar pe un teren proprietate particulară conform extraselor CF nr. 1965 şi 3500 Vlădeni în suprafaţă de 24,27 ha acesta doreşte realizarea unui ansamblu agroturistic cuprinzând case cu regim turistic, hotel, restaurant şi zonă de dotări sportive. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii pentru zona studiată Conform Planului de Urbanism General, terenul în studiu se află în intravilanul localităţii, alcătuind trupul "Zona de turism şi agrement Piscul Popii" – în suprafaţa totală de 43,00 ha din care pentru proiectul PUZ analizat sunt luate în calcul 24,27 ha aflate în proprietatea SC COMEDIL IMPEX SRL BRAŞOV. Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior P.U.Z. - PUG. Comuna Dumbrăviţa – pr. nr. 38007/2002 - PUZ – Zona Piscul Popii – Dumbrăviţa "Complex Agroturistic pr.nr.22/2001" 36 PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.pdffactory.com


Lista studiilor elaborate concomitent PUZ - Ridicare topografică – 2007 întocmită de SC Proiect Braşov SA - Studiu geotehnic întocmit de Proiect Hidro Geo Mărgărit aut.6152/92 Zona analizată se află în intravilanul comunei Dumbrăviţa, conform memoriului tehnic întocmit de SC PROIECT BRAŞOV SA, este un teren relativ plan, fără diferenţe de înălţime majore şi este utilizat drept fâneaţă. Poziţionarea zonei faţă de intravilanul localităţii Zona studiată este situată în partea de sud – vest la o distanţă de cca. 3,0 km de cea mai apropriată localitate componentă a comunei – satul Vlădeni şi la o distanţă de cca. 1,2 km. de DN 1 ( Braşov – Sibiu ). Analiza geotehnică Amplasamentul – terenul studiat se află în intravilanul comunei Dumbrăviţa jud. Braşov, accesul fiind asigurat de către drumul european E64 Braşov – Făgăraş – Sibiu şi un drum comunal lung de cca. 1,5 km. Date privind obiectivul proiectat În perimetrul cercetat urmează a fi executate o gamă variată de construcţii şi dotări, amplasamentele, regimul de înălţime şi structurile de rezistenţă urmând a fi stabilite ulterior predării studiului geotehnic, funcţie şi de constatările acestuia. Cadrul natural Date geologice Din punctul de vedere geologic perimetrul cercetat se înscrie în zona centrală a unităţii morfostructurale cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Depresiunea Vlădeni, aceasta reprezentând Munţii Perşani şi Munţii Făgăraş, străbătută de drumul european E64 care asigură legătura dintre Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Făgăraşului. Fundamentul geologic este constituit din roci cristaline, peste care se găsesc masive depuneri sedimentare placate la suprafaţa de coluvii şi deluvii cuaternare predominant reprezentate prin nisipuri prăfos argiloase, prafuri şi argile. Cercetările geologice în zonă au stabilit că aici nu se găsesc goluri subterane, zăcăminte de săruri solubile, cărbuni sau depuneri de mâl, turbă, etc. În concluzie, avem de a face cu un teren care asigură condiţii de fundare normale, având garanţia stabilităţii în timp a construcţiilor. Date geomorfologice În ansamblul său terenul reprezintă prelungirea spre est a versanţilor estici ai Munţilor Perşani constituind un teren în pantă ( 8 - 10° ). Stabilitatea terenului este absolut perfectă şi nu se pune sub nici o formă problema că prin lucrările de excavaţii ocazionate de executarea 37 PDF created with FinePrint pdfFactory Pro trial version http://www.pdffactory.com


construcţiilor echilibrul litostatic să se modifice provocând alunecări, prăbuşiri, curgeri, etc. Nu este cazul ca prin lucrările de amenajări exterioare să fie prevăzute ziduri de sprijin. Date hidrologice Perimetrul cercetat nu este afectat de arteră hidrografică sau torent, este deci neinundabil. Un pârâu cu albia sinuoasă se găseste pe latura sudică şi un altul pe latura nordică a perimetrului cercetat, debitul nesemnificativ al acestora creând bălţi locale. În albia pârâului de pe latura sudică a perimetrului cercetat beneficiarul urmăreşte realizarea unui luciu de apă, respectiv lac de agrement pentru rezidenţii ansamblului proiectat. În legătură cu intenţia beneficiarului de a realiza lacul menţionat facem constatarea că straturile de bază sunt slab permeabile deci, din acest punct de vedere obiectivul este realizabil. Circulaţia La nord şi vest zona analizată este delimitată de drumul de exploatare De 1231, la sud de pârâul Popii, la est de drumul de exploatare DE 1405 care leagă zona de DN 1 şi pârâul Popalnica. Accesul carosabil se realizează din DE 1405 ( cu pornire din DN 1 ) care se desfăşoară pe direcţia sud – nord. Ocuparea terenurilor Zona analizată în cadrul PUZ reprezintă o suprafaţă de teren agricol, delimitată de funcţiuni existente ( ape şi drumuri ). Zonificarea actuală cuprinde: - teren liber neconstruit - cursuri de apă - drumuri de exploatare - zonă verde neamenajată ( lângă cursuri de apă ) Disfuncţionalităţi Se constată lipsa reţelelor edilitare şi necesitatea modernizării drumului de exploatare care leagă zona de DN 1 ( drum naţional ). proprietăţile asupra terenurilor Conform schiţei de dezmembrare şi a extraselor CF furnizate de beneficiar situaţia juridică se prezintă astfel: - terenuri proprietate particulară aparţinând persoanelor fizice şi juridice - terenuri proprietate publică de interes local ( drumuri şi ape ) Echiparea edilitară Reţele tehnico – edilitare Gospodărirea apelor Zona Dumbrăviţa – Vlădeni se caracterizează printr-o slabă reţea hidrografică.



De la Vlădeni la Dumbrăviţa curge pârâul Homorod cu un debit mediu de cca. 50 l/s. La ploi torenţiale s-au format debite mari de 2 – 300 l/s care au produs inundaţii în localităţile Vlădeni şi Dumbrăviţa. Amplasamentul studiat se află pe pârâul Popii , afluent al pârâului Homorod. Pârâul Popii are un debit mediu de cca. 5 l/s, are un traseu sinuos, cu pantă mică, pe teren argilos, producându-se băltiri, cu vegetaţie de mlaştină. În această zonă nu au loc inundaţii, alunecări de teren sau alte fenomene hidrogeologice periculoase. Terenul este format din straturi de nisip prăfos argilos pe adâncimi de peste 6 m, staturi care nu asigură acumularea unor rezerve de apă subterană la adâncime de 5 – 60 m. În aval de localitatea Dumbrăviţa există un lac cu suprafaţă de cca. 10 ha care este utilizat pentru pescuit şi agrement. Alimentare cu apă Localitatea Dumbrăviţa are în prezent reţele de distribuţie a apei potabile pe majoritatea străzilor existente, investiţie realizată în anii 1993. Alimentarea cu apă se asigură dintr-un foraj de cca. 50 m adâncime, cu un debit care nu face faţă necesităţilor. Pentru suplimentarea debitului de apă necesar s-a executat o captare de izvor în pădurea de la sud de Vlădeni şi conductă de aducţiune până la rezervorul de apă V = 200 mc existent la Dumbrăviţa. Izvorul are o capacitate de cca. 7 l/s. Localitatea Vlădeni nu are un sistem centralizat de alimentare cu apă. Există izvoare de capacităţi reduse la care sunt racordate clădirile existente. Canalizare Localităţile Dumbrăviţa şi Vlădeni nu au un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere sau pluviale. Există un proiect de canalizare a apelor uzate menajere ( studiu de fezabilitate ) întocmit încă din anul 1995 cu prevederea unei staţii de epurare în aval de lacul existent, cu deversarea apelor epurate în pârâul Homorod. În anii 2004 s-a întocmit un studiu pentru realizarea unui sistem zonal de canalizare – epurare cu realizarea staţiei de epurare în localitatea Feldioara şi reţele de canalizare pe traseul Vlădeni – Dumbrăviţa – Satu Nou – Feldioara, cu fonduri de la Uniunea Europeană pe capitolul Protecţia mediului. Apele pluviale sunt evacuate prin rigolele străzilor. Instalaţii de încălzire şi de gaze naturale. Localitatea Dumbrăviţa are un sistem propriu de distribuţie a gazelor naturale racordat la o conductă magistrală care trece pe traseul Codlea – Vlădeni – Perşani. În zona Drumului Naţional există o linie aeriană de înaltă tensiune ce face parte din sistemul naţional de energie electrică şi care poate alimenta şi obiectivele proiectate.



Telecomunicaţii De-a lungul Drumului Naţional existe cabluri telefonice interurbane de importanţă majoră şi un cablu de fibră optică instalate în săpătură, neprotejate. Probleme de mediu În zonă nu există surse de poluare care să afecteze factorii de mediu ( apa, aer, sol, subsol ) şi nu este afectată de riscuri naturale ( posibilitate de inundaţii, alunecări de teren ). Opţiuni ale beneficiarului Se doreşte realizarea unui complex turistic alcătuit din zonă hotelieră, zonă de sport, zonă de cazare în sistem de vile, centru cu funcţiuni multiple. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ Studiile urbanistice întocmite sunt PATJ Ţara Bârsei şi PUG comuna Dumbrăviţa, evidenţiază că teritoriul comunei are zone de interes turistic insuficient valorificate. Realizarea autostrăzii Bucureşti – Sibiu care traversează teritoriul comunal în partea de sud creează posibilitatea dezvoltării unor zone de interes turistic. Zona în analiză se află la cca. 750 m de această autostradă. Concluzii ale studiilor de fundamentare Conform studiilor preliminare întocmirii documentaţiei PUZ, ridicare topografică şi studiu geotehnic, precum şi a documentaţiei de PUZ întocmită anterior în zonă se pot realiza obiectivele cerute prin temă. Prevederile P.U.G. Conform declaraţiilor reprezentanţilor SC PROIECT BRAŞOV SA, zona analizată este cuprinsă în intravilanul comunei Dumbrăviţa, fiind cuprinsă în Trupul 12 Piscul Popii. Valorificarea cadrului natural S-a ţinut cont de cadrul natural existent în prezentarea soluţiilor urbanistice. Modernizarea circulaţiei Accesul principal în zona studiată se va realiza din DE 1405. Accesul în incinta complexului se va realiza printr-o alee carosabilă principală cu plecare din DE 1405 care se va desfăşura pe direcţia est – vest cu punct terminus DE 1231. Aleea carosabilă va avea 7,0 m lăţime şi acostamente de 1,50 m. Parcajele sunt propuse a se realiza lângă fiecare obiectiv turistic în parte. - Hotel 36 locuri de parcare - Zona de sport 20 locuri de parcare - Centru multifuncţional 53 locuri de parcare - Unitatea rezidenţială a beneficiarului.



Zonificarea funcţională. Reglementări, Bilanţ teritorial, Indici urbanistici. Funcţiunile propuse ale zonei se prezintă astfel : Za – Zona reşedinţă a proprietarului – regim de înălţime P+E+M Zb1 – Zona construcţiilor turistice – regim de înălţime Zc – Zona de cazare hotel şi anexele acestuia Zp – Zona de dotări – multifuncţionale Zs – Zona de dotări sportive Zb2 – Zona construcţii turistice – cazare – regim de înălţime P+P+1 Zv – Zona verde amenajată Zc – Zona de circulaţii carosabile şi pietonale Descrierea detaliată a zonificării funcţionale propuse şi a elementelor propuse ce o definesc sunt descrise în cap. Regulament local de urbanism aferent PUZ. Reglementări Având în vedere situarea construcţiilor propuse într-un spaţiu compact ce reprezintă un complex agroturistic nu se impune un regim de aliniere. Regimul de înălţime propus este următorul: - pentru construcţia hotelului cu restaurant şi anexe P+2E+M - pentru complexul multifuncţional P+2 - construcţii turistice înşiruite P+2+M - construcţii turistice de lux P+2+M - pentru unităţi rezidenţiale a proprietarului P+2+M Bilanţ teritorial Indici urbanistici În urma propunerilor făcute indicii urbanistici propuşi sunt: Ac 41250 x 100 POT = ----------- = ------------------------- = 17,0 % St 242,752 Ad 145.651 CUT = ----------- = ------------------------- = 0,60 St 242.752 Suprafeţe propuse de construire: Ac la construcţia hotelieră = 5.500,0 mp Ac la construcţia multifuncţională = 6.500,0 mp Ac la unităţile rezidenţiale înşiruite = 7.600,0 mp Ac la unităţile rezidenţiale de lux = 14.500,0 mp Ac unitate rezidenţială a proprietarului = 400,0 mp Total arii construite = 41.250,0 mp Total arii desfăşurate = 145.651,0 mp



Dezvoltarea echipării edilitare Gospodărirea apelor Pentru Pârâul Popii existent se prevede realizarea unei canalizări din tuburi PVC Dn 500 mm care să asigure curgerea apelor. Prin aceasta s-ar drena apele de la suprafaţă şi s-ar putea câştiga un teren care să poată fi utilizat în scopuri de agrement. Alimentare cu apă Se prevede realizarea unui complex agroturistic cu hotel de 36 locuri de cazare, restaurant, centru multifuncţional şi cca. 100 unităţi rezidenţiale cu parter, două nivele şi mansardă, dotări de agrement. Conform STAS 1478/90 şi 1343/95 rezultă următoarele debite de apă necesare: Apă rece: Qzi mediu = Kp x N x q = 1,10 x 600 persoane x 0,150 mc/zi = 100 mc/zi Qzi maxim = Kyi x Qyi mediu = 1,10 x 100 = 110 mc/zi (1,27 l/s) Qorar maxim = Ko x Qyi maxim / 24 ore = 2,80 x 110 / 24 = 12,83 mc/h (3,56 l/s). Combaterea incendiului din exterior : Qie = 5 l/s Pentru obiectivele proiectate se prevede captarea unui izvor sau executarea unui puţ forat, rezervor de compensare a debitelor de 100 mc şi reţele de distribuţie pe străzile proiectate. La faza următoare de proiectare beneficiarul va comanda un studiu pentru găsirea unei surse proprii de alimentare cu apă, fie izvoare, fie puţ forat la adâncimi de peste 50 m adâncime. Conductele de distribuţie proiectate se vor executa din polietilenă De 110 mm. La distanţe de maxim 100 m se vor monta hidranţi exteriori pentru combaterea incendiilor. Fiecare construcţie se va racorda la reţeaua de distribuţie stradală prin branşamente din polietilenă DE 32 mm. La capăt de branşament, la 1 m în interiorul incintei, se va executa un cămin de apometru echipat cu un contor pentru măsurarea consumurilor. Canalizarea Debitele de apă aferente zonei studiate sunt următoarele: Ape uzate menajere: Qzi mediu = 0,8 x 100 = 80 mc/zi Qzi maxim = 0,8 x 110 = 88 mc/zi Qorar maxim = 0,8 x 12,83 = 10,26 mc/h Ape pluviale: Q calcul = S x i x □ = 24 ha x 50 l/s x 0,10 = 120 l/s



Pentru asigurarea evacuării apelor uzate menajere se prevede o reţea de canalizare din tuburi PVC Dn 250 mm la care se vor racorda construcţiile proiectate. În partea aval a zonei se va construi o staţie de epurare cu treptele de tratare mecanică şi biologică, cu dezinfectarea apelor tratate. Se va asigura un grad de epurare de minim 95% printr-un sistem de aerare prelungită în prezenţa nămolului activ. Evacuarea apelor pluviale se prevede a se face prin rigolele străzilor, cu infiltrare în pământ. Concluzii - masuri in continuare Odată cu aprobarea PUZ in consiliul local se va putea trece la faze următoare de proiectare care vor asuma realizarea obiectelor de investiţie propuse. Prin realizarea acestui Plan Urbanistic se asigură o tratare unitară a întregii suprafeţe de teren, atât din punct de vedere arhitectural cât şi al utilităţilor tehnico-edilitare. Proiectul nu presupune modificarea/distrugerea populatiei de plante. Proiectul nu presupune modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare. Proiectul nu presupune modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. Nu sunt necesare măsuri suplimentare de protecţie a biodiversităţii având în vedere specificul acesteia în zona amplasamentului. Proiectul va avea efect benefic asupra conditiilor economice locale, piata de munca. Nu a fost evidenţiat un potenţial impact negativ asupra mediului natural si economic.



Principalele concluzii şi recomandări ale analizei: Măsuri propuse prin realizarea PUZ analizat -

Realizarea unui ansamblu de locuinţe turistice şi funcţiuni complementare modern realizarea reţelei de apă şi canalizare precum şi a celorlalte utilităţi pentru deservirea viitorului amplasament utilizare eficientă a terenurilor instruirea populaţiei în programele adecvate de protecţia mediului, plantarea de fâşii de protecţie şi spaţii verzi

Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUZ- PLAN URBANISTIC ZONAL PISCUL POPII – VLĂDENI, COMUNA DUMBRĂVIŢA, JUD. BRAŞOV Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv. Impactul asupra factorilor de mediu va unul minor, local, Planul nu va afecta în nici un fel Situl Ramsar.

Elaborator Ing.Braiescu Gheorghe-Expert Evaluator de Mediu Atestat nr. EIM-04-004/21.11.2006

Întocmit MARTIE 2008
